spot_imgspot_img
17.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

„Prutul – axã de istorie, culturã si spiritualitate”-simpozion-eveniment, la Stãnilesti!

- Advertisement -

FRATI…. 2019 este anul pe care Biserica Ortodoxã Românã l-a dedicat satului românesc, iar evenimentul de luni, 9 decembrie, de la Stãnilesti, a fost în spiritul acestui omagiu, cu atât mai mult cu cât tema sa, „Prutul – axã de istorie, culturã si spiritualitate”, a adus împreunã fiii satului românesc, de pe ambele maluri. Au venit din Republica Moldova, de la Anenii Noi si de la Costesti, elevi si profesori, care au adus cu ei o pãrticicã din sufletul înstrãinatei Basarabii. Au onorat invitatia gazdelor Ierarhul Husilor, Preasfintitul Ignatie, eminescologul si criticul literar, Theodor Codreanu, scriitoarea Lina Codreanu, profesoara Gabriela Plãcintã, inspectorul-general al ISJ Vaslui, dar si alti oaspeti la fel de bineveniti. Dincolo de toate mesajele transmise de vorbitori, în care s-au inserat amintiri, recunostintã sau chiar îngrijorãri cu privire la destinul satului românesc, evenimentul de la Stãnilesti tinde sã devinã un model pentru întreg judetul, printr-un specific bun de luat-aminte: aici, pilonii esentiali ai lumii satului, Biserica, Scoala si Primãria, chiar coopereazã. În salã, de pildã, erau prezente toate cadrele didactice si toti preotii din comunã, asa cum a fost la fiecare editie. „Asa trebuie sã fie mereu: Scoala, Primãria si Biserica, sã lucreze împreunã, pentru comunã. Unde e ceartã si dezbinare, nu se realizeazã nimic”, a spus primarul Liviu Zaharia.

Simpozionul a fost organizat de Scoala Gimnazialã Stãnilesti, de Biserica „Sfintii Apostoli Petru si Pavel si de Primãria Stãnilesti. Prin expozitia cu lucruri confectionate manual, ca în vremea bunicilor, alãturi de care erau goblenuri, iconite sau desene fãcute de copii, oaspetii au primit invitatia de a se reîntoarce cu gândul la vremurile de odinioarã, în satul idilic al copilãriei. De asemenea, pe scenã au fost adusi mesteri autentici care au lucrat, pe durata simpozionului, la împletirea din nuiele a unui cos sau la confectionarea unor mãturi, numai bune de fãcut curat înainte de sãrbãtori. Episcopul locului, Preasfintitul Igantie, observând truda sãteanului care confectiona mãturile, l-a remarcat înainte sã plece, spunând cã ar vrea una din mãturile fãcute acolo, pe scenã, cã sigur va prinde bine. De remarcat a fost si faptul cã elevii, îmbrãcati în port popular, fãceau si ei diferite activitãti, asa cum era traditia pe la sezãtori: depãnau, coseau sau împleteau. Multe cadre didactice purtau ie, iar în salã erau prezente multe persoane în vârstã, care stiau bine rostul tuturor lucrurilor pe care cei tineri au încercat, dupã puteri, sã le readucã în prezent.

Poetul de la Duda, Ioan Gh. Pricop, invocat de Theodor Codreanu

Participarea profesorilor Theodor si Lina Codreanu, doi intelectuali de referintã pentru tot judetul Vaslui, a fãcut ca evenimentul sã capete anvergura de care avea nevoie. Theodor Codreanu a vorbit despre doi dintre poetii satului vasluian, Ionel Mâcnea Vetrisanu, dar si despre Ioan Gh. Pricop. S-a oprit mai mult asupra celui din urmã, pentru cã s-a împlinit un an de când s-a stins. În cuvinte calde si cu o prietenie evidentã, care încã dureazã si dincolo de hotarele timpului, Theodor Codreanu le-a povestit celor prezenti despre ce a însemnat Ioan Gh. Pricop care, desi nu a apucat sã guste din recunoasterea completã si meritatã, ne-a lãsat mostenire o operã cât un tezaur al satului vasluian. Lina Codreanu a vorbit, la rândul sãu, despre esenta satului românesc, amintind în finalul mesajul sãu cã la Stãnilesti vine cu mare drag, cãci profesoara Crina Brãnici, de pildã, un promotor al acestui eveniment, este una din fostele sale eleve, cu care se mândreste foarte mult. La rândul sãu, primarul Liviu Zaharia a tinut sã sublinieze importanta cooperãrii între factorii de bazã ai comunei: „Încã din prima zi, de când am ajuns primar, o functie onorantã, am vrut neaparat sã unesc toate institutiile de pe raza comunei, în spetã Primãria, Scoala si Biserica, pentru cã numai în acest fel, cu totii, împreunã, putem face lucruri bune pentru întreaga comunitate”.

„Trendul lumii de astãzi este cel de a discredita „satul-idee” si de a supraevalua beneficiile urbanizãrii”

Tema sustinutã de Episcopul Husilor s-a intitulat: „Satul românesc. Continuitate si rupturã – si totusi vesnicia nu se mai naste la sat”. „În ceea ce priveste discursul despre satul românesc, existã cel putin douã tendinte majore, fiecare dintre ele aflându-se într-un proces specific fluxului si refluxului mareelor: „satul-idee”, ca sã folosesc sintagma lui Lucian Blaga, si satul „real”. A fost o perioadã în istoria diachronicã a poporului român când „satul-idee” a avut cîstig de cauzã si avea o corespondentã partialã sau (cvasi) totalã cu „satul real”. De fapt, „satul-idee”, adicã cel idealizat, imaginar, nu în sensul cã nu ar fi existat, ci în sensul cã este un construct elaborat al gândirii ascutite a filosofilor sau a romancierilor, îsi are punctul de plecare, cel putin presupus, din cunoasterea, prin investigatie si anchete sociologice sofisticate, „satului real”, care a dat nastere celui de-al treilea tip de sat „satul etnografic”. Trendul lumii de astãzi, care ideologizeazã tot ceea ce prinde în cale,  este cel de a discredita, prin aproape toate mijloacele, „satul-idee” si de a supraevalua beneficiile urbanizãrii, care, trebuie afirmat din capul locului, nu este neapãrat sinonimul infernului”, a spus Preasfintitul Ignatie, Episcopul Husilor.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.