|

Rãscoalã tãranilor de la Zãpodeni: “Nu vrem sã ne moarã copiii de foame”

DISPUTÃ… Situatie explozivã în comuna Zãpodeni, unde zeci de sãteni au avut, ieri, o serie de discutii cu reprezentantii societãtii Comcereal. Sãtenii se plâng cã n-au mai primit de câtiva ani arenda ce li se cuvine si cer moldovenilor de peste Prut din fruntea firmei, sã le rezilieze contractele. “Avem oameni care n-au mai primit arenda din 2014. Oamenii ãstia sunt bãtrâni, iar bucata aia de teren este singura lor sursã de hranã. Au ajuns la disperare”, ne-au declarat participantii la sedintã. Acestia s-au înteles cu o altã societate care sã le lucreze pãmântul, au semnat si contracte cu aceasta, însã Comcereal ignorã solicitãrile de reziliere trimise de sãteni. “Asa cum arendatorul are obligatii fatã de arendas si arendasul are obligatii fatã de arendator. Iar dacã una dintre pãrti nu-si respectã obligatiile, contractul trebuie sã devinã nul. Cum noi n-am mai primit nimic de câtiva ani, e firesc sã cerem anularea contractelor. Am solicitat reprezentantilor Comcereal sã primim si noi acele documente pe care le avem semnate cu ei, însã ne-au dus cu zãhãrelul si ne-au tot amânat. Vom ajunge în instantã, unde suntem convinsi cã vom avea câstig de cauzã”, au mai spus sãtenii. La întâlnire au participat si câtiva angajati ai Comcereal, care cu greu au scãpat de furia sãtenilor. Acestia au cerut câteva zile de pãsuire, pentru a lãmuri “neîntelegerile”, însã oamenii, ajunsi la capãtul rãbdãrii, nici nu au vrut sã audã. “Dacã îi mai prindem cu tractoarele pe terenurile noastre, le spargem rotile. Nu vrem sã ne moarã copiii de foame, iar ei sã-si încaseze salariile babane pe spatele pãmântului nostru”. Din pãcate, sunt zeci poate chiar sute de cazuri ca cel din comuna Zãpodeni, în care oamenii sunt umiliti pe pãmânturile lor, fãrã sã se poatã face nimic.

S-au încins spiritele, ieri, în satul Uncesti, comuna Zãpodeni. Circa 50 de sãteni au protestat împotriva Comcerealului, pentru neplata arendei. Extrem de revoltati, dar cu gânduri pasnice, acestia au stat la discutii cu câtiva reprezentanti ai companiei. “Întotdeauna ati cãutat sã fiti în fata acestor oameni un Dumnezeu. Nu sunteti! Au fost la dumneavoastrã oameni bãtrâni, care v-au spus cã vor sã rezlieze contractele. V-ati ridicat de la masã si nu i-ati bãgat în seamã. Cunoasteti situatia de anul trecut, v-am trimis si un tabel cu persoanele care au cerut rezlierea, cu toate acestea, ati ignorat toate demersurile noastre. Dacã noi nu mai vrem sã dãm în arendã Comcerealului, de ce continuati sã ne necãjiti? Domne, dragoste cu forta nu se poate!”, i-a spus franc Vasile Gutumanu, reprezentantul sãtenilor, inginerului Comcereal, venit sã caute o solutie de a linisti apele în Zãpodeni. Acesta ne-a povestit cã oamenii sunt nemultumiti cã, dupã ce omul de afaceri Adrian Porumboiu a vândut compania moldovenilor de la Trans Oil, nu au mai primit nicio arendã. “Pentru cã au fost neseriosi, 95 % din oamenii de aici au hotãrât sã nu mai colaboreze cu ei si sã dea în arendã terenul altei firme: Agrocapital Vaslui. Au solicitat rezilierea si au primit rãspunsuri evazive, cã le multumeste pentru colaborare si îi asteaptã la discutii. Ne-au ignorat si si-au vãzut de treabã”, a explicat Vasile Gutumanu.

“Au folosit terenul în mod abuziv”

Directorul firmei Agrocapital, Dan Berbece, a explicat, la rândul lui,

consecintele acestor neîntelegeri, care l-au costat pierderea subventiei pentru o bucatã de teren din zonã. “Noi, adicã Agrocapital Vaslui, am preluat, în urmã cu câtiva ani, 370 hectare în aceastã zonã. Oamenii au vãzut cã suntem seriosi, plãtim arenda în avans, iar în urma problemelor pe care a început sã le aibã Comcereal, asa cum stiti cu totii, dupã ce din conducere a plecat omul de bazã, adicã Adrian Porumboiu, au venit sã ne întrebe dacã nu cumva putem noi sã le preluãm terenul. Le-am zis <<ok, încheiem contractele, iar dupã ce sunt înregistrate la primãrie, ne apucãm de treabã>>. Asta se întâmpla anul trecut, prin luna august. Oamenii au fãcut cereri de reziliere a contractelor cu Comcereal, iar în urma confirmãrii de primire de acolo, am depus contractele la primãrie. Abia prin luna decembrie a început sã le înregistreze. Pânã atunci nu am vrut sã mã apuc de treabã. Cum mie nu-mi convine ca cineva sã-mi tulbure posesia, nici eu nu vreau sã intru peste altul. Am venit în primãvarã, pentru cã intentionam sã pun soia, dar m-am trezit cã veniserã si ei sã punã mazãre. Le-am spus sã nu semene, pentru cã s-au schimbat lucrurile. <<Mie asa mi-a zis sefu’, asa fac>>, mi-a rãspuns unul dintre muncitori. A doua zi, m-am dus sã stau de vorbã cu ei. Mi s-a zis cã directorul vine peste douã ore, apoi cã ajunge la ora 16:00… Nu a mai venit. M-am dus la Primãria Zãpodeni, am luat adeverintã pe terenul luat în arendã si le-am trimis o adresã prin care i-am rugat sã se retragã de pe tarlaua respectivã pentru cã ei intraserã abuziv. Ajuns, din nou, la ei, le-am arãtat adresa si i-am rugat sã-mi dea numãr de înregistrare. Apoi, m-am trezit cã mi-au fãcut si ei adresã, precum cã ei tin hectarele de mult timp si cã eu le tulbur lor posesia. 90% din oameni nu au semnat prelungirea contractelor cu ei. În martie, anul acesta, am fost sã depun actele pentru subventie, însã circa 90 de hectare se aflau în suprapunere cu Comcereal. În ultima zi, neavând altã solutie, pentru cã nu au vrut sã colaboreze, am renuntat la subventia pentru bucata asta de teren, desi eu plãtisem arenda si impozitul aferent. Riscam sã mi se suspende toatã subventia, pentru cã se penalizeazã de trei ori suprafata pe care o ai în suprapunere. Însemna 210 hectare. Suspendare tinea pânã când problema era lãmuritã în instantã. Cine avea dreptate, lua subventia, cine nu, rãmânea blocat. Pentru ei, la 10.000 hectare, era vax-albina (n.r. nimica toatã). Eu, în schimb, pierdeam toatã subventia pentru zona asta. Oricum am rãmas în pierdere cu vreo jumãtate de miliard lei vechi. Vinerea aceasta vom sta la discutii, iar dacã nu vom ajunge la un acord, vom merge în instantã. Eu am dovezi cã pe terenul respectiv cu care noi ne-am suprapus, numai eu am contracte, nu si Comcereal”, a explicat directorul Agrocapital Vaslui.