Reorganizare cu scântei: 50 de comune din judetul Vaslui vor fi desfiintate!

Primarii de la tarã rãmân fãrã locuri de muncã

ÎNC-O REORGANIZARE… Vin vremuri grele pentru primarii din mediul rural. Partidul de guvernãmânt doreste ca alegerile locale din 2012 sã aibã loc în baza unei noi organizãri teritoriale, interne, proiect care prevede desfiintarea a 60% dintre comune si 30% dintre orase. Potrivit proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, pentru a-si pãstra statutul, o comunã trebuie sã fie populatã de cel putin 5.000 de cetãteni cu drept de vot (deci minim 7000 de locuitori). Iar statisticile MAI aratã cã, în acest moment, nu mai putin de 2.102 comune dintre cele 2.630 existente au mult mai putin de 7.000 de locuitori. La Vaslui, aproape 50 de comune ar urma sã disparã, inclusiv multe dintre localitãtile mai mari ca numãr de locuitori, ceea ce va însemna în jur de 600 de posturi de bugetari mai putine fatã de situatia actualã.

Dacã proiectul de lege aflat acum în discutie va fi adoptat si va intra în vigoare, o parte dintre orase riscã sã fie decãzute din rang. Motivul: documentul prevede cã un oras va trebui sã aibã cel putin 10.001 locuitori. La Vaslui, existã o situatie destul de delicatã. Orasul Murgeni ar urma sã se desfiinteze, în viitoarea structurã teritorialã, cu impact asupra celor 7-8.000 de locuitori de aici.

Povestea (încâlcitã) a Murgeniului

Comuna Murgeni a fost declaratã oras în 2004. Are în prezent 7800 de locuitori (cu tot cu suburbiile Rai si Cârja), iar la Primãrie sunt angajate 32 de persoane. În viitoarea structurã administrativ – teritorialã, se pare cã Murgeni va avea în administrare si comunele Blãgesti si Mãlusteni. “Asa am înteles si eu, cã vom avea aceste douã comune sub administrarea noastrã. Nu stiu eu cât este de bine, pentru cã, de exemplu, AFP Murgeni s-a desfiintat de sãptãmâna trecutã, de pe 7 iunie si 12 comune de acum vor trebui sã meargã la Bârlad pentru a-si rezolva treburile la Trezorerie. Nu stim încã nimic, abia sunt lansate discutiile, sã vedem, Dumnezeu stie ce vor decide guvernantii! Vom rãmâne oras sau vom redeveni comunã, habar nu am, însã oricum va fi dificil. Cine a fost bogat tot bogat rãmâne, cine a fost sãrac, tot sãrac rãmâne, stiti cum este! Asteptãm sã vedem ce-o fi”, a precizat Jenicã Panica, primarul orasului Murgeni.

Bârladul ar putea deveni zonã metropolitanã

Municipiul Bârlad are peste 70.000 de locuitori si circa 500 de angajati în aparatul administrativ, dintre care functionari publici aproape 100, restul fiind personal contractual si asistenti personali a celor cu dizabilitãti. Primarul Constantin Constantinescu s-a declarat de acord cu regionalizarea încã de acum douã sãptãmâni si propune ca Bârladul sã devinã zonã metropolitanã. „Pozitia mea este destul de clarã, nu tin cont aici nici de partid, nici de nimic: o nouã reîmpãrtire teritorialã în regiuni ne face oricum un rãu, dar unul mult mai mic decât rãul numit Vaslui. Am sã pledez pentru regionalizare si, având în vedere cã unele comune se vor comasa, din punct de vedere administrativ municipiului Bârlad îi va creste importanta si sfera serviciilor pentru cetãteni, asa cum se întâmplã de exemplu la Brasov sau Sibiu. Am sã propun guvernantilor ca Bârladul sã se transforme în zonã metropolitanã, astfel încât procesul de urbanizare a comunelor limitrofe sã se accentueze, iar noile suprafete sã ofere posibilitãti suplimentare de dezvoltare a Bârladului, atât ca zonã de locuit cât si pentru industrie. Este un vis al nostru de foarte mult timp, pe care acum suntem foarte aproape sã-l îndeplinim”, a subliniat primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu.

Se anuntã greutãti mari pentru locuitorii comunelor ce se vor desfiinta

În mare, în comunele din zona Bârladului si a orasului Murgeni, numãrul locuitorilor este între 1.800 si 3.000, singura exceptie fiind comuna Zorleni cu peste 10.000 de locuitori. Asadar, comasarea comunelor, care se va face dupã ce legea privind noua reîmpãrtire teritorial-administrativã va fi adoptatã, va duce la disparitia a zeci de comune arondate zonei de sud a judetului, unde deja s-au fãcut cheltuieli foarte mare pentru ridicarea de noi sedii ale primãriilor sau modernizarea celor existente. Ce spun primarii? Cã nu prea au ce face, pentru cã ei sunt mici ca importantã si nu pot influenta deciziile „celor mari”. Asa cã, se vor supune.

“Ne va fi foarte greu, în noile conditii”

La Blãgesti, cei 1.854 de locuitori ar urma sã treacã la Murgeni. Cei 11 functionari ai primãriei riscã sã-si piardã slujbele. “Cred cã o sã fie foarte greu din punct de vedere al cetãteanului. Distanta pânã la resedinta de judet (Iasi – n.r.) va fi foarte mare si, dacã pânã la Vaslui era un drum asa de mare, vã dati seama pânã la Iasi cum se vor descurca oamenii!? Este adevãrat cã unele comune au putini locuitori si probabil se doreste o reducere de cheltuieli si sã stiti cã va fi o reducere semnificativã. Nu prea avem noi ce face, asta este, nu putem influenta decizia lor”, a precizat primarul comunei Blãgesti, Carp Ricã.

“Sã se lase birouri si în comuna care se desfiinteazã!”

Comuna Fruntiseni are 1.890 de locuitori si s-a desprins în 2004 din comuna Grivita. Acum, cei 17 angajati ar putea deveni someri. “Opinia mea este cã într-un fel au si guvernantii un pic de dreptate, dar ar trebui sã lase totusi, în comuna care se desfiinteazã, niste birouri, ceva, sã nu meargã omul pânã la centrul de comunã pentru orice. Se cheltuie multi bani acum, este adevãrat, dar locuitorilor nu stiu dacã le va fi mai bine dupã comasare. Eu sunt de acord cu regionalizarea, dar as vrea sã trecem la Bârlad, nu la comuna Grivita”, a spus Neculai Lupu, primarul comunei Fruntiseni.

Ibãnestiul s-ar putea întoarce la Alex. Vlahutã

La Ibãnesti, cei 1.750 locuitori s-ar putea întoarce la comuna din care s-au desprins, Alexandru Vlahutã. “Si asa locuitorilor le vine greu sã ajungã la centrul de comunã, dar sã se ducã în altã parte? Tot ce gândesc acum guvernantii este în dezavantajul cetãteanului. Singura solutie ar fi, în cazul comasãrii mai multor comune, sã lase în sediile primãriilor pe cineva care sã deserveascã populatia. Cât priveste treaba asta cu cele opt mari judete, nu stiu exact despre ce este vorba, deocamdatã sunt doar discutii, rãmâne sã vedem ce hotãrãsc cei mari”, a spus Benone Pletea, primarul comunei Ibãnesti.

“Sã facã bors cu reorganizarea lor!”

Situatie grea la Coroiesti, unde 2.450 locuitori nu stiu unde vor fi arondati, în viitoarea structurã. Cei 12 angajati de la primãrie îsi fac griji pentru serviciul lor. “Sã facã bors guvernantii, legat de reorganizarea teritorialã si cu comasarea comunelor! Problema este cã noi nu suntem pregãtiti de reorganizare teritorialã. Ce facem cu oamenii din satele cele mai îndepãrtate? Cum mai încasezi dãrile? Accesãrile programelor europene tin de noi, cei mai mici în administratie. Schimbãm Constitutia peste noapte? Bãsescu amestecã starea de fapt. Regiunea de dezvoltare este una si regiunea administrativã este alta. El ce viseazã noaptea, face ziua. Eu, ca si comunã am 82 de km pãtrati suprafatã si avem sate în care n-au ajuns niciodatã politicienii, nici cei de la judet si nici din Parlament sau Guvern. Da, populatia ca numãr este micã, dar distantele pânã la rezolvarea problemelor lor sunt foarte mari”, a spus Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti.

Comuna Ciocani s-a înfiintat în 2004. Este desprinsã din comuna Perieni si are 1.820 de locuitori, fiind 14 angajati la Primãrie. “Asta cu comasarea comunelor se vehiculeazã de mai multã vreme. Din punctul meu de vedere nu stiu, poate se atinge un obiectiv privind economiile de la bugetul de stat, dar problemele oamenilor oricum nu se vor rezolva. Aceastã nouã reorganizare loveste în ei, nu în noi, primarii. Bineînteles cã nu sunt de acord cu ea, cu reorganizarea. Nu stiu în ce mãsurã se vor mai face realizãri ca drumuri, aductiuni de apã, canalizãri si asa mai departe, în satele astea mici. Vor fi uitate de lume, pentru cã accentul va fi pus pe dezvoltarea centrului de comunã”, a spus Ionel Munteanu, primarul comunei Ciocani.

“Am avut doar douã realizãri, în calitate de comunã”

La Pogonesti se fac tot felul de calcule. Comuna are 1.850 de locuitori si 15 angajati la primãrie, fiind desprinsã acum sapte ani din din comuna Ivesti. “Pãrerea mea este cã am stat la comuna Ivesti aproape 54 de ani si am avut doar douã realizãri: un dispensar uman si un magazin de cooperatie. Noi, de sapte ani de când suntem comunã, am întretinut drumurile, podurile, podetele, am adus apã la Pogonesti, am fãcut un sediu nou al Primãriei, ne-am dotat cu utilaje ca tractor, vidanjã, buldozer, plug de deszãpezit, am împrejmuit scoala, care are un grup sanitar modern. În comunã sunt oameni bãtrâni, care vor trebui sã se deplaseze la centrul de comunã pentru orice hârtie au nevoie. Dar nu cred cã pot eu influenta deciziile celor de sus, de la Guvern. Atât spun, cã legea prin care ne-am reînfiintat noi si alte comune, a fost fãcutã de PSD, pentru ca administratia sã poatã ajunge mai aproape de cetãtean si a fost un lucru bun”, a spus Aurel Puitel, primarul comunei Pogonesti.

“Am vrea sã trecem înapoi, la Galati”

Si cei 1.860 de locuitori din Pochidia ar urma sã se întoarcã din comuna din care s-au desprins în 2004, Tutova. Cei 12 angajati ai Primãriei ar urma sã devinã someri, dacã nu se vor gãsi alte solutii. “Nu este nicio problemã, vom respecta Constitutia. Dacã va fi sã ne comasãm, nu ne opunem. Oamenii însã sunt nemultumiti, cã vor fi nevoiti, în acest caz, sã meargã iar zece kilometri pânã la Primãrie. Nu cred cã pentru noi se vor depune proiecte mai multe si as vrea sã stiti cã, dacã vom fi comasati, noi am vrea sã trecem la Galati, unde eram pânã în 1968, când apartineam de acea zonã si era mult mai bine decât acum, în zona Vaslui”, a spus Marius Ciocan, primarul comunei Pochidia.