Un cutremur de 3,2 grade Richter s-a produs marţi noaptea în Prahova, la o adâncime de 13 kilometri. Acesta face parte dintro serie mişcări tectonice de suprafaţă care clatină din ce în ce mai des România, din Timiş în Dobrogea şi din Galaţi în Maramureş. Asta pentru că în România s-au reactivat 21 de zone seimice, până acum “adormite”.
Într-un interviu din 1 iulie 2009, generalul Emil Străinu anunţa în Libertatea că s-a reactivat zona seismică Râmnicu Vâlcea – Snagov – Shabla (Bulgaria), care e una de suprafaţă, mai periculoasă decât cea din Vrancea şi că este de aşteptat să se reactiveze şi celelalte, în total 21, pe tot teritoriul României.
La vremea respectivă era încetăţenită ideea că în ţara noastră nu există decât un singur loc unde se produc cutremure: Vrancea. Greşit! Informaţiile generalului, care la vremea respectivă erau greu de crezut, s-au adeverit.
Ca dovadă stau cutremurele de suprafaţă din Galaţi, cel de ieri din Prahova, cele din Gorj, cele care au înspăimântat Hunedoara în septembrie, cele din Banat, Făgăraş, Maramureş etc.
Datele pot fi verificate pe site-ul Institutului de Fizică a Pământului, din 2010 până acum. Emil Străinu este de părere că, dintre toate, cea mai periculoasă falie reactivată este Vidraru – Snagov – Shabla.
- În România există 22 de zone seimice, din care doar cea vrânceană e de adâncime (cerc negru). Cele de suprafaţă, care s-au reactivat în ultimii ani, au o perioadă de teoretică de revenire de 50 (indicele 1) sau 100 de ani (indicele 2), după cum arată harta specialiştilor de la INCERC
«A fost modificat echilibrul faliilor tectonice»
„Reactivarea faliilor seismice din România, o realitate acum evidentă, are drept cauză modificarea echilibrului geodianmic al scoarţei de către factorul uman, prin diferite activităţi”, ne-a explicat generalul dr. Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
Generalul Străinu a arătat în mai multe lucrări că seismele pot fi produse de om direct, prin armele războiului geofizic – care declanşează cutremure pe o anumită zonă ţintă, pe care se află un “inamic” -, sau indirect, ca efecte colaterale ale războiului geofizic ori prin activităţile industriale legate de minerit.
