N-AVEM DRUM, N-AVEM VALUTÃ…Vasluiul poate fi considerat judetul parazit al României, fiindcã este întretinut aproape în totalitate cu bani de la bugetul de stat, care provin din “colectele” fãcute în judetele care stau incomparabil mai bine la capitolul economie. Exprimarea corectã ar fi cã alte judete au, de fapt, economie, câtã vreme Vasluiul nu are. Cine munceste în Vaslui? Doar oamenii plãtiti din banii statului (functionarii publici, medicii, profesorii…). De ce nu se face, niciodatã, nimic, la Vaslui? Omul de afaceri Ovidiu Copacinschi spune cã nici nu se va face câtã vreme Vasluiul nu este un judet de tranzit. Legarea Iasiului de Bucuresti prin Vaslui este singura solutie pentru redresarea economicã a judetului
Judetul Vaslui nu produce nimic pentru economia nationalã, ci doar consumã din ceea ce produc alte judete. În lipsa mediului privat, Vasluiul poate fi considerat un judet întretinut, care, la momentul actual, se poate lãuda cu peste 22.000 de someri, din care, peste 11.000, sunt “proaspeti”, adicã primesc ajutorul de somaj! Majoritatea firmelor considerate mai importante la nivelul judetului, au reusit sã se extindã nu datoritã afacerilor încheiate cu alti parteneri din mediul privat, ci tot pe banii statului. Criza economicã a reusit sã extermine si o mare parte dintre micile firme cu câtiva angajati, care începuserã, în anii din urmã, sã se înfiripe. Dar, în raport cu alte judete din tarã, mediul privat din Vaslui era tot slab reprezentat si înainte de crizã, nereusind sã absoarbã decât o parte infimã din forta de muncã existentã în judet, care se întretine în mare parte din ajutorul social si alocatia copiilor. Vasluiul nu a reusit sã cadã mai jos de locul al treilea pe tarã la somaj, nici în perioada când, vorba fostului premier Cãlin Popescu Tãriceanu, economia “duduia”! De la Revolutie încoace, cel putin pe raza municipiului resedintã de judet, nu s-a deschis nicio fabricã “serioasã”, fie ea si una de fãcut compoturi(dar, de unde compoturi, dacã marile livezi ale judetului s-au dus pe apa sâmbetei?). Dacã vorbim despre avalansa de fabrici de confectii, acestea au ales Vasluiul tocmai pentru cã forta de muncã de aici era cea mai ieftinã din România: salarii de mizerie, muncã pânã la epuizare si nerespectarea drepturilor elementare ale angajatului. De când preturile au început sã se alinieze cu acelea din UE investitorii din confectii si-au demolat adãposturile din panouri si s-au cãrat peste Prut, tot în cãutare de mânã de lucru mai ieftinã. În urmã, nu a rãmas nimic. De ce totusi, în 20 de ani, niciun investitor serios nu a venit la Vaslui si nici nu dã semne cã ar veni?
Vasluiul este vitregit dintotdeauna chiar de guvernanti
Omul de afaceri Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a IMM-urilor Vaslui, este de pãrere cã în judetul Vaslui nu se face nimic pentru cã nu se vrea într-adevãr sã se facã! Mai rãu, aceastã lipsã de interes provine nu neapãrat de la autortiãtile locale, ci direct de la guvernanti, care, cel putin în privinta fondurilor structurale, preferã cu totul si cu totul alte zone ale tãrii, decât aceea unde se aflã si judetul Vaslui, adicã regiunea Nord-Est. “Mã uitam zilele acestea pe repartitia unor fonduri pentru agriculturã si am observat cã majoritatea au fost directionate cãtre zona Dobrogei, regiunea de Vest, cele mai putine regãsindu-se, fireste, în regiunea Nord-Est, unde se aflã si Vasluiul. Ce poti sã faci în asemenea conditii, când ti se aratã clar care este gândirea celor de sus fatã de aceastã zonã a tãrii? În linii generale, însã, nu numai în Vaslui, ci în întreaga tarã nu se doreste decât sã se distrugã ce mai este si nu sã se contruiascã ceva”, a declarat Ovidiu Copacinschi.
Solutia redresarii, un drum care sa lege Iasiul de Bucuresti, prin Vaslui
“De cel putin zece ani, cu orice ocazie care mi se oferã, deschid gura si vorbesc despre importanta unui drum care sã lege Vasluiul de alte orase importante ale tãrii, astfel încât judetul nostru sã fie tranzitat, nu ocolit, asa cum este în clipa de fatã. De exemplu, toti cei care merg de la Bucuresti spre Iasi, trec prin Bacãu, nu prin Vaslui. Noi trebuie sã-i facem sã treacã pe aici, sã se opreascã aici si sã se gândeascã sã investeascã aici. Spun de ani întregi despre legarea Vasluiului de Iasi prin construirea drumului rapid Tisita – Iasi. În ultimele zile ale mandatului sãu de primar, Victor Cristea a spus cã a semnat autorizatia ca acest drum sã fie construit, si cã se îndeplineste un vis al oamenilor de afaceri vasluieni si nu numai De atunci si pânã acum, a rãmas doar vis…Anul trecut, s-a adus din în discutie problema drumului, la Bucuresti, si s-a spus cã se va face. Acum, cineva din cadrul Compania Nationalã de Drumuri mi-a spus cã abia peste…ani si ani se va construi acest drum…Iatã de ce la Vaslui nu se face nimic. Suntem un judet izolat”, a declarat omul de afaceri Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a IMM-urilor Vaslui.
