POMENIRE CRESTINEASCÃ… Mosii de varã sau Sâmbãta mortilor este o sãrbãtoare dedicatã pomenirii mortilor. Aceastã sãrbãtoare nu are o datã fixã în calendarul ortodox, în acest an fiind marcatã mâine, 26 mai.
Mosii de varã preced sãrbãtoarea popularã a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Pasti, atunci când Biserica sãrbãtoreste Pogorârea Sfântului Duh. La Mosii de varã se dã de pomanã pentru sufletele celor morti, iar pomana era datã îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu aceastã ocazie, numite si mosoaice. Sãrbãtorile Mosilor exprimã un anume tip de întrepãtrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor”, si lumea de dincolo, „lumea fãrã dor”, granita dintre cele douã lumi fiind, în conceptia înaintasilor nostri, extrem de permeabilã, conform celor precizate de etnograful Marcel Lutic. La Rusalii, la 50 de zile dupã Pasti, se încheie ciclul sãrbãtorilor pascale. Se spune cã începând din Joia Mare din Sãptãmâna Patimilor si pânã la Rusalii, cerul, raiul si iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele rudelor noastre trecute la viata vesnicã au cãlãtorit libere prin locurile unde au trãit. În Sâmbãta Mosilor de varã, sufletele lor sunt triste deoarece trebuie sã se reîntoarcã în lumea de dincolo si sã-i pãrãseascã pe cei dragi. De aceea, credinta crestinã spune cã este bine ca sufletele celor adormiti sã se întoarcã linistite în mormintele din care au plecat si sã se împace cu aceastã situatie. Astfel, rudele celor comemorati trebuie sã le facã pomeni în aceastã zi. Se dau de pomanã cãni, umplute cu vin, cu suc sau cu apã îndulcitã cu miere, iar toarta acestora se împodobeste cu flori de tei si cu buchete de cirese.
Traditii de Mosii de Varã
Din vremuri îndepãrtate, la sãrbãtoarea Mosilor de Varã se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineata Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la bisericã, pentru binecuvântare: colivã, colaci, vin si cirese. În ziua praznicului, femeile nu au voie sã tricoteze sau sã toarcã, pentru cã toti colacii dati de pomanã nu vor ajunge la cei pomeniti, si „se întorc” în casa celor care i-au dãruit. Crestinii care-si venereazã mortii, si respectã anumite traditii în gospodãriile lor, vor fi sãnãtosi si se vor bucura de spor în munca lor pe tot parcursul anului. De Mosi se duc la bisericã frunze de nuc si ramuri de tei, iar dupã ce sunt binecuvântate de preoti, acestea se pun la streasina casei sau la icoanã pentru a ocroti acea gospodãrie de pagubã si de boalã. Mai mult, potrivit acestei datini strãvechi, dupã ce au fost sfintite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecã surzenia.
