spot_imgspot_img
11.2 C
Vaslui
29-mart.-2024

Sãrbãtoarea primilor sfinti din ceata Apostolilor: Petru si Pavel

- Advertisement -

SÃRBÃTOAREA MIJLOCULUI VERII…Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sãrbãtoriti împreunã la 29 iunie. Biserica a hotãrât ca acesti doi mari Apostoli sã fie cinstiti în aceeasi zi deoarece în aceeasi zi si în acelasi an au suferit martirajul la Roma. Peste 510.000 de români îsi aniverseazã onomastica. Dintre acestia, 375.222 sunt bãrbati, iar restul, femei. Cele mai frecvente nume întâlnite la bãrbati sunt Petru, Petre si Paul, iar la femei, Paula, Petronela si Petruta.

Sfântul Apostol Petru a fost rãstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tãierea capului. Ei au fost martirizati la Roma în timpul împãratului Nero, în anul 67. Pentru iubirea nestrãmutatã pe care au purtat-o lui Dumnezeu, pentru zelul lor misionar si pentru multe binefaceri pe care le-au fãcut oamenilor, au fost alesi ocrotitori ai mai multor tãri si orase, biserici si mãnãstiri, precum si ai mai multor asezãminte filantropice, sociale si ai penitenciarelor. Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel spune despre Sfintii Apostoli Petru si Pavel cã „rãmân pentru noi mari învãtãtori ai credintei, misionari model si rugãtori statornici pentru viata si unitatea Bisericii lui Hristos. Prin viata, faptele si scrierile lor, ei ne îndeamnã sã iubim pe Hristos, Evanghelia si Biserica Sa, sã lucrãm pentru vindecarea si mântuirea tuturor oamenilor, fãrã deosebire de rasã si gen, de etnie si clasã socialã. Ei sunt pentru noi dascãli ai reconcilierii, ai iertãrii, ai unitãtii si sfinteniei. Ei ne învatã sã ne rugãm neîncetat, sã sãvârsim cu iubire milostivã faptele bune, dar sã nu contãm niciodatã pe noi însine mai mult decât pe harul lui Dumnezeu Cel viu, arãtat în Iisus Hristos”.

Datini si obiceiuri

Ajunsi la capãtul postului început luni, dupã Duminica Tuturor Sfintilor, îi vom sãrbãtori astãzi pe Sfintii Petru si Pavel, numiti si „cãpeteniile Apostolilor”. Aceastã sãrbãtoare ne atrage atentia asupra unui aspect al tainei Bisericii, si anume asupra slujirii apostolice prin care Mântuitorul Hristos a dorit sã-i facã pãrtasi pe oameni. În aceastã zi de sãrbãtoare Biserica ne cheamã la urmarea lui Hristos, arãtându-ne faptele acestor Apostoli, despre care ne vorbesc Sfânta Scripturã si Traditia Ortodoxã.

Potrivit datinilor populare românesti, unele dintre ele pitoresti si chiar nostime, Sfintii Petru si Pavel stau în Lunã: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartã si încãperile Raiului, fiind si mâna dreaptã a lui Dumnezeu.

Se spune cã Sfântul Petru guverneazã peste ploaie si cãldurã, posedã puterea de a arunca grindina peste pãmânt. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mãrunti astfel încât sã nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înãbusit ori se izvodeste huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune cã Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindinã. În multe povestiri si snoave populare, SânPetru apare precum un om obisnuit: îmbracã straie tãrãnesti, lucreazã pãmântul, creste vite si, desigur, pescuieste. Se zice cã, atunci când Sfântul Petru plesneste din bici, sar din acesta scântei, care, odatã cãzute pe pãmânt, se transformã în licurici. O altã legendã spune cã, atunci când oamenii se îndepãrteazã de credintã, SânPetru cheamã balaurii si începe sã porneascã grindina asupra acestora, mãruntind-o, ca sã nu-i punã pe oameni în mare pericol.

Mosii de Sânpetru

În ziua sãrbãtorii, oamenii obisnuiesc sã dea de pomanã pentru sufletele celor morti – sãrbãtoarea fiind cunoscutã si sub numele de Mosii de Sânpetru. Conform credintei populare, mosii ar fi fost nouã bãtrâni care fãceau doar lucruri bune si minuni peste tot pe unde mergeau. De ziua Mosilor de Sânpetru sau de Varã, femeile împart oale cu apã, pentru ca cei morti sã aibã ce bea pe lumea cealaltã – tot în aceastã zi oamenii au voie sã lucreze orice, dar sã nu toarcã, cãci se crede cã astfel se întorc colacii de la morti. În ziua Mosilor de Sânpetru, femeile dau de pomanã si vase cu vin, lapte si mâncare gãtitã, vase care se împodobesc deseori cu flori si cirese. Se spune cã nu e îngãduit nici unei femei sã mãnânce mere pânã în aceastã zi, fiindcã altfel îi supãra mortii. Dupã sãrbãtoare însã, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite sã mai astepte pânã la Sfântul Ilie. În aceastã zi se duc la biserica mere, zarzãre, coliva, colaci iar cine are – si putinã miere în faguri. Pânã în ziua de Sf. Petru si Pavel nu se scuturã merii. Se crede cã, dacã se respectã aceastã datinã, sunt ocrotite ogoarele de cãderea grindinei. Oamenii pistruiati trebuie sã se spele pe fatã cu apã la miezul noptii, când cântã cocosul; traditia spune cã respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmultesc. Dacã tunã si fulgerã azi, nucile si alunele vor fi viermãnoase.

(Material realizat cu ajutorul Ziarului Lumina)

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.