Românii îl sãrbãtoresc astãzi cu bucurie pe Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul neamului românesc, el fiind numit “Cel dintâi chemat”, fiind primul care a răspuns chemării lui Hristos la apostolate. Asa cum spune Biblia, cei doi fraţi Petru şi Andrei erau originari din Betsaida, localitate situată pe malul Lacului Genezaret, unde se ocupau cu pescuitul. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas si înseamnă “viteaz” sau “bărbătesc”.
Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) i-a urmat lui Iisus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Isus și coborârea Duhului Sfânt (la Rusalii), apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.C. la Ierusalim, apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. Cercetătorul George Alexandrou,s1t a descris faptul ca Sfântul Andrei a petrecut 20 de ani într-o peșteră în Dobrogea, în vecinătatea satului Ion Corvin. După aceea, s-a întors în Grecia, consolidând comunitățile creștine înființate de Apostolul Pavel și de alți Apostoli, ajungând până în Peloponezul grecesc, în orasul Patras. Acolo a murit ca martir. Nu exista mărturii certe ca ar fi fost răstignit pe o cruce în forma de X , se zice ca ar fi fost legat de un copac. După moartea sa, moaștele s-au păstrat la Patras.
În jur de 700 de mii de români, sãrbãtoritii zilei!
Numele Andrei, dar si derivatele sale sunt preferate de foarte multI români. Într-o statisticã recentã, se arãta faptul cã nu mai putin de 692.902 români poartă numele Sfântului Apostol Andrei. În topul preferintelor, în ceea ce priveste numele de fete, lucrurile stau astfel: Andreea este numele a 286.500 de românce, Andra, apartine la 25.400, Andrea se numesc 21.000, Andreia – 7.100, Andruţa sau Andruşa – 354. De asemenea, numele Andrei apartine la 331.000; Andras – 12.200; Endre – 3.200; Andreeas sau Andreas – 4.200; Andreiu – 681; Andries – 23’ Andrus sau Andruţ – 13.
Sfântul Andrei sau Ziua Lupului
Supranumită şi Ziua Lupului, ziua de Sfântul Andrei este marcată de o serie de credinţe şi superstiţii, printre care şi acelea legate de viitor sau soartă. Una dintre taradiţiile de Sfântul Andrei este pusul grâului la încolţit, în ghivece. Tradiţia spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă ghiveciul său cu grâu. Ghiveciul trebuie pus la fereastră, pentru ca grâul proaspăt încolţit să beneficieze de lumină suficientă. Tradiţia spune că grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei indică viitorul omului care l-a plantat. De Anul Nou, cum arată grâul aşa va fi şi sănătatea celui care l-a plantat în noul an.
Iata cateva obiceiuri care se pun in practica in noaptea de Sfântul Andrei:
Usturoiul care alunga strigoii
– Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor pana la cruciulitele facute pe manutele copiilor. Noaptea de SFANTUL ANDREI este un fel de noapte magica, cand ca sa se tina in cumpana raul se fac diferite gesturi care sa protejeze. Unul din ele este faptul ca se unge cu usturoi la tatana usii, la prag, la geamuri, peste tot pe unde in casa ar putea sa intre raul. Chiar la grajduri se punea ca nu cumva sa intre vrajitoarele, sa intre raul. Se spunea de asemenea ca in ajun circula strigoi, acestia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieti nepotrivite sau luata prin violenta bantuie, si atunci tot drept aparare se folosea usturoiul, copiilor li se facea cruciulita cu usturoi pe manuta, li se facea de mancare cu usturoi, cam toate sunt in jurul acestei idei de lupta impotriva magicului negativ. Fetele care vor sa se marite ascund sub perna un fir de busuioc, pentru a-si visa iubitul. La miezul noptii de Sfantul Andrei, fetele intorc un ulcior de lut cu gura in jos, pun pe fundul vasului 3 carbuni incinsi si rostesc o incantatie, pentru a cuceri inima baiatului iubit. Fetele care vor sa-si vada ursitul trebuie sa stea goale intre doua oglinzi, la miezul noptii, cu doua lumanari aprinse in mana. In oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi sot. O alta superstitie care invata cum sa afli cum arata ursitul este urmatoarea: fata tine doua lumanari aprinse in mana si priveste intr-un pahar cu apa in care a fost aruncata o verighete sfintita, pentru cununie.
