|

Scandalul gazelor de sist ia amploare în UE

VESTI DE LA UE Nu doar sãtenii din Pungesti, despre care premierul Victor Ponta spunea, cu persiflare, cã ar fi doar “100 de înfierbântati”, luptã pentru ca folosirea fracturãrii hidraulice sã nu le otrãveascã pãmântul si apa, ci iatã cã si Comisia Europeanã are îngrijorãri fatã de fracturarea hidraulicã, metodã preferatã a companiei Chevron. Comisia Europeanã are în atentie modul în care companii precum Chevron vor sã extragã gazele de sist din tãri, membre UE, iar, ieri, a adoptat o recomandare, care permite explorarea gazelor de sist în spatiul comunitar, dar doar cu conditia respectãrii unor principii importante. Prin aceasta, obligã tãri precum România sã verifice cu seriozitate starea de sãnãtate a oamenilor si a mediului unde se doreste extragerea de gaze de sist, înainte de orice începere a activitãtii. Se cer, în primul rând, garantii cã tehnologia folositã nu otrãveste viata din jur.

Comisia Europeanã are îngrijorãri în ceea ce priveste securitatea mediului, dacã se foloseste metoda fracturãrii hidraulice, iar acest lucru se vede din rigorile pe care institutia le-a adoptat ieri, prin recomandarea pe tema gazelor de sist. De aceea, Comisia Europeanã le cere tãrilor precum România (care au avizat explorãri sau exploatãri ale gazelor de sist) sã realizeze o analizã riguroasã a efectelor asupra mediului si sãnãtãtii populatiei precum si verificarea calitãtii apei locale, a aerului si solului înainte de începerea operatiunilor, pentru a putea evidentia eventuale schimbãri. De asemenea, este recomandat controlul emisiilor din aer, inclusiv a celor de gaze cu efect de serã, dar mai ales, informarea publicului despre produsele chimice folosite în puturi individuale, precum si garantarea faptului cã operatorii aplicã cele mai bune tehnologii din domeniu. “Statele membre sunt invitate sã aplice aceste principii în termen de 6 luni si din decembrie 2014 sã informeze anual comisia despre mãsurile pe care le-au luat”, se mai precizeazã în recomandarea Comisiei Europene.

Raportorul PE, italianca Andrea Zanoni: “Fracturarea hidraulică ridică anumite îngrijorări”

„Un loc nu va putea fi selectionat decât dacã evaluarea riscurilor demonstreazã cã fracturarea hydraulicã de debit mare nu duce la eliberarea vreunui poluant în pânza freaticã”, se mai precizeazã în recomandare. De asemenea, “statele trebuie sã se asigure cã instalatiile pentru exploatarea gazelor de sist sunt „construite astfel încât sã se evite scurgeri la suprafatã si deversãri în sol, apã sau aer”, mai cere CE. Important de subliniat este accentul deosebit pe care Comisia Europeanã îl pune pe urmãtorul aspect: “Evaluarea impactului asupra mediului trebuie sã fie efectuatã cu maxim de transparentã”, se subliniazã în recomandare. Prin urmare, asa cum s-a precizat în raportul votat de Parlamentul European, în octombrie 2013, “consultarea populatiei europene în cazul acestor proiecte, publicarea anumitor informatii despre ele de cãtre companiile dezvoltatoare” este strict necesarã, iar, concret, companii precum Chevron nu vor putea derula proiecte de explorare si exploatare a gazelor de sist fãrã sã vinã mai întâi cu un studiu de impact asupra mediului si fãrã sã consulte populatia din Pungesti, dar si de oriunde vor sã investeascã în gazele de sist. “Revizuim aceastã legislatie cheie pentru a o alinia cu noile prioritãti ale Europei, cum ar fi solul, utilizarea resurselor si protectia biodiversitãtii. Fracturarea hidraulicã ridicã anumite îngrijorãri. Stabilim criterii clare pentru a evita conflictele de interese si pentru a implica publicul”, a spus raportorul Andrea Zanoni, potrivit comunicatului de presã remis de Parlamentul European.