|

Se lasã cu scandal între primarii vasluieni: „Nu pot avea afaceri cu statul!”

EMOTII… Primarii vasluieni care au afaceri personale sau care credeau cã vor rãmâne la primãrie cu afaceri private pot sã-si ia adio de la aceste gânduri. Ieri, presedintele Klaus Iohannis a trimis Curtii Constitutionale, joi, o sesizare de neconstitutionalitate a modificãrilor legii privind conflictul de interese si incompatibilitatea alesilor locali, ceea ce îi blocheazã pe acei primari care au fost deja maziliti de Prefecturã si credeau cã vor rãmâne în continuare în primãrii. „Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 161/2003 privind unele mãtsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei vizeazã interventii legislative referitoare la conflictul de interese si la starea de incompatibilitate în ceea ce-i priveste pe alesii locali. Totodatã, se stabileste regimul juridic al prescriptiei faptelor sãvârsite de persoanele aflate în exercitarea demnitãtilor publice sau functiilor publice ce determinã existenta conflictului de interese sau a stãrii de incompatibilitate”, se aratã în sesizarea presedintelui Iohannis adresatã CCR.

Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitãtilor publice, pe baza cãreia unii primari scosi din functie, genul primarului Miler, de la Voinesti, sperau cã vor fi repusi în functii, este gresit întocmitã, sustine presedintele. Prin aceastã lege, se stabileste regimul juridic al prescriptiei faptelor sãvârsite de persoanele aflate în exercitarea demnitãtilor publice sau functiilor publice ce determinã existenta conflictului de interese sau a stãrii de incompatibilitate. Prin aceastã lege, se introduce posibilitatea pentru primari si viceprimari, precum si pentru primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti de a exercita functii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legtturã directã cu atributiile exercitate ca primari sau viceprimari, primar general sau viceprimari ai municipiului Bucuresti. Legea mai prevede ca onor consilierii locali sau judeteni sã exercite functii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legãturã directã cu atributiile exercitate în calitate de consilieri locali sau consilieri. În ceea ce priveste alesii locali, regimul incompatibilitãtilor a fost supus în mai multe rânduri controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 225/2011 Curtea Constitutionalt a statuat cã incompatibilitatea stabilitã prin dispozitiile legale criticate reprezintã o mãsurã necesarã pentru asigurarea transparentei în exercitarea functiilor publice si în mediul de afaceri, precum si pentru prevenirea si combaterea coruptiei, mãsurã ce are ca scop garantarea exercitãrii cu impartialitate a functiilor publice. De asemenea, prin Decizia nr. 1484/2011 si, respectiv prin Decizia nr. 396/2013, Curtea a statuat cã „instituirea unei astfel de reglementãri este impusã de necesitatea asigurãrii îndeplinirii cu obiectivitate de cãtre persoanele care exercitã o demnitate publicã sau o functie publicã de autoritate a atributiilor ce le revin potrivit Constitutiei, în deplinã concordantã cu principiile impartialitãtii, integritãtii, transparentei deciziei si suprematiei interesului public”. În ceea ce priveste incompatibilitatea functiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean cu anumite functii private, în jurisprudenta constitutionalã s-a stabilit cã aceasta nu este o conditie de eligibilitate, iar înlãturarea ei depinde de vointa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele douã calitãti incompatibile. Astfel, Curtea Constitutionalã a mai stabilit cã nu se poate îndeplini o functie publicã, prin care se obligã la transparenta modului de utilizare si administrare a fondurilor publice, dacã, în acelasi timp, o persoanã este angrenatã si în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor douã functii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunitãtii si a principiilor care stau la baza statului de drept. „Prin dispozitia art. 1161 din legea criticatã se creeazã un paralelism legislativ cu reglementarea existentã în cuprinsul Legii nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Totodatã, prin stabilirea momentului de la care începe sã curgã termenul de prescriptie de 3 ani, respectiv „de la data sãvârsirii” faptelor ce determinã existenta conflictului de interese sau a stãrii de incompatibilitate, norma este impredictibilã sub cel putin douã aspecte”, se aratã în sesizarea presedintelui Iohannis.