spot_imgspot_img
17.6 C
Vaslui
25-apr.-2024

Senatorul Hadârcã a stârnit o furtunã politicã la Bucuresti, în apãrarea românilor din Ucraina

- Advertisement -

DISPUTE… La jumãtatea lunii septembrie, senatorul ALDE de Vaslui, Ion Hadârcã, fãcea o pledoarie cãtre Presedintie, Guvern si ceilalti factori implicati, în favoarea românilor din Ucraina, cãrora autoritãtile din tara vecinã le refuzã dreptul de a studia în limba românã. Declaratiile sale, fãcute de la tribuna Parlamentului, au declansat un adevãrat taifun politic, mai ales cã Hadârcã este cetãtean cu dublã cetãtenie, românã si moldoveneascã. Presedintele României, Klaus Iohhannis, a anuntat cã nu va mai efectua vizita oficialã în Ucraina, în timp ce presedintele Senatului, stresat de problema românilor din tara vecinã si de declaratiile senatorului de Vaslui, a spus cã a ajuns sã-l regrete pe fostul presedinte Zgonea.

Senatorul a tinut în Parlament, pe 13 septembrie, o pledoarie pentru drepturile minoritãtii românesti din Ucraina, fiind revoltat de situatia celor o jumãtate de milion de români din Bucovina ocupatã, care nu vor mai putea studia în scoli decât în limba ucraineanã. Parlamentarul vasluian le-a amintit senatorilor cã cei peste jumãtate de milion de români care trãiesc în Bucovina – partea ucrainianã – fac parte spiritual tot din România. De la tribuna Senatului, acesta le-a cerut sprijinul pentru a protesta împotriva mãsurii luate în Ucraina care nu îi mai permite minoritãtii române sã studieze în scoli în limba românã. „Suntem consternati si ne exprimãm dezacordul fatã de noile prevederi ale Legii învãtãmântului adoptate recent de Rada supremã de la Kiev. În mod special, aceste derapaje se contin în art.7 al legii, care prevede cã sistemul de educatie din Ucraina se va desfãsura doar în limba ucraineanã, excluzând din sistem limbile minoritãtilor nationale. Efectele acestui act discriminatoriu îi amenintã direct pe cei aproape o jumãtate de milion de etnici români, multi dintre ei fiind înscrisi de cãtre autoritãti în mod deliberat, pentru a diminua numãrul celei mai numeroase minoritãti (dupã cea rusã), moldoveni. Este timpul, stimati colegi, politicieni si factori de decizie, sã batem alarma, sã le transmitem confratilor nostri români din Ucraina un mesaj puternic de sustinere si de încredere cã nu sunt abandonati si cã le vom apãra drepturile. Trebuie sã facem uz de toate instrumentele diplomatice si de comunicare bilateralã româno-ucraineanã, dar si de cele comunitare, europene si internationale de drept, pentru a determina statul ucrainean sã adopte în fapt, nu numai în vorbe, normele europene care se referã la respectarea drepturilor minoritãtilor nationale. În consecintã, sugerãm autoritãtilor României sã actioneze, astãzi, cu celeritate si consecventã în solutionarea acestei probleme”, a spus Hadârcã, de la tribuna Parlamentului. Declaratia sa a trezit o furtunã în plan national. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat cã nu va mai efectua vizita oficialã în tara vecinã, în timp ce Parlamentul de la Bucuresti a adoptat, pe 20 septembrie, o declaratie referitoare la modificarea Legii educatiei din Ucraina, care restrânge drepturile minoritãtilor nationale de a studia în limba maternã. Semnatarii documentului amintesc autoritãtilor de la Kiev cã respectarea drepturilor minoritãtilor este o conditie pentru acceptarea Ucrainei în Uniunea Europeanã. În acea zi, senatorul Ion Hadârcã a spus cã etnicii români din Ucraina sunt amenintati sã îsi piardã identitatea culturalã.

Cãlin Popescu Tãriceanu, iritat de problemele ridicate de senatorul vasluian

Declaratia lui Hadârcã, din 13 septembrie, s-a propagat si la nivel de Senat, acolo unde mai multi parlamentari au cerut presedintelui Cãlin Popescu Tãriceanu sã ia o pozitie mai decisã în cazul situatiei românilor din Ucraina. La sedinta din urmã cu câteva zile, la insistentele unor colegi din Senat, Tãriceanu a avut o iesire nervoasã, pe motiv cã întârzie la o întâlnire cu un ambasador si a spus cã ajunge sã îl regrete pe fostul presedinte Zgonea, pentru cã probabil acesta era foarte strict în privinta timpului de discutii. Grãbit, presedintele Senatului a spus cã asteaptã sã se reuneascã comisiile, pentru ca Parlamentul sã ia o decizie comunã, desi acesta nu pãrea deloc interesat de situatia de la Kiev.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.