|

Senatorul Hadârcã acuzã: „Gasca de la Chisinãu tine poporul în ignorantã si rãtãcire de neam”

DUR… Fãrã teamã si fãrã prea multe cuvinte înflorite, asa s-a exprimat în Senatul României, în urmã cu câteva zile, senatorul ALDE de Vaslui, Ion Hadârcã. Fãcând treceri peste istoria românilor, cu comparatii legate de prezentul actual, senatorul a pus la zid întreaga guvernare de la Chisinãu, pe care a acuzat-o cã doar urmãreste sã primeascã fonduri cât mai multe de la Bucuresti, pentru cã „gasca politicã actualã de la Chisinãu fenteazã azi UE, Bucurestiul si Washingtonul”. „Zilele trecute, la New York, la tribuna Adunãrii Generale a Natiunilor Unite ale Lumii, au urcat si au vorbit în fata unui for compus din sefi de state si conducãtori de guverne, doi reprezentanti ai celor douã state românesti: unul sef de stat si altul conducãtor de guvern. Problemele abordate de ei, pornind de la prioritãtile celor douã state despãrtite geografic de apele Prutului, sunt importante, actuale si relevante.

„Conflictele prelungite din regiunea Mãrii Negre rãmân o amenintare”, a subliniat, de la tribuna Natiunilor Unite, seful statului român, cu capitala la Bucuresti. La rândul sãu, conducãtorul de guvern, de la Chisinãu, s-a plâns cã „Exercitiile militare desfãsurate în regiunea transnistreanã de cãtre trupele ruse în comun cu structurile de fortã ale regimului secesionist de la Tiraspol, inclusiv cu utilizarea tehnicii militare pentru fortarea râului Nistru, sunt o adevãratã provocare de securitate la adresa Republicii Moldova”. Ambii conducãtori, unul mai voalat, al doilea cu text deschis, vorbesc despre o amenintare. „Acum o sutã de ani, – subliniazã Presedintele României, – românii si-au îndeplinit marele vis, acela de a trãi împreunã într-o singurã tarã unitã. Centenarul României Moderne Unite nu se referã doar la trecutul tãrii mele, cât mai ales la viitorul ei”. Despre acel trecut cumplit de greu, dar glorios si plin de învãtãminte pentru veacuri înainte, prim-ministrul Republicii Moldova – nicio vorbã. Nici la Chisinãu, cu atât mai mult la Natiunile Unite. Ideea unui viitor mai demn pentru cetãtenii tãrii lui nu intrã în vizorul sãu. De ce? Pentru cã gasca politicã din care face parte primul ministru moldovean ignorã cu rea-credintã trecutul de acum o sutã de ani – Unirea de la 1918 – eveniment salvator, realizat de elitele intelectuale si politice ale vremii de pe ambele maluri ale Prutului. Aceastã gascã este pãtrunsã de un pragmatism cinic. Esenta acestuia rezidã în sacrificarea interesului national al unei întregi comunitãti pe altarul interesului mãrunt al câtorva indivizi. Îmbuibarea este scopul si obiectivul suprem al politicienilor de acest tip. Iar interesul lor este ca populatia sã rãmânã timp cât mai îndelungat în mlastina sãrãciei si a rãtãcirii de neam. Probabil, se asteaptã sã fac referintã la modelele similare, pe care „pragmaticii” oligarhi moldoveni, cuibãriti azi la putere în Republica Moldova, le imitã la Chisinãu. Nu voi recurge la acest tip de comparatie, desi, cunoastem, nici România nu duce lipsã de asemenea modele”, a spus senatorul Hadârcã, în fata unei sãli amutite brusc.

Elena Alistar, modelul unificãrii tuturor românilor, acum 100 de ani

„Gândul mã duce din nou la generatia de la 1918, cea care ne-a dat modele de urmat pentru secole si milenii înainte. Unul dintre ele este Elena Alistar, unica doamnã, membru al Sfatului tãrii. S-a nãscut în Basarabia istoricã, judetul Ismail, si s-a format în scolile din Chisinãu si din Iasi. A avut o pozitie de viatã activã si la lumina cãrtilor si-a putut da seama de marea nedreptate prin care românii-moldoveni din stânga Prutului erau tinuti izolati de un secol de ceilalti frati ai lor. Elena Alistar si-a dat seama cã scopul politicii monarhiei tariste era deznationalizarea semenilor sãi si înglobarea lor în arealul strãin rusesc. A întrevãzut cã aceleasi scopuri le are si abia formata republicã sovieticã. În numeroasele iesiri publice, mai cu seamã în cele din toamna anului 1917 si în primele luni ale anului 1918, Elena Alistar a muncit de zor ca sã explice de ce românii-moldoveni nu au altã cale de izbãvire decât Unirea cu fratii de aceeasi limbã, istorie si traditie. În situatia în care imperiul tarist a fãcut ca gubernia basarabeanã sã fie acoperitã de întunericul ignorantei, cu 90% de populatie declaratã analfabetã, iar biserica pravoslavnicã sã inoculeze în capetele tãranilor cã tarul rus este Dumnezeul lor. Elena Alistar a constientizat cã întunericul poate fi combãtut numai cu ajutorul scolii si al cãrtii românesti. Ea a organizat o colectã de carte si a reusit sã adune sapte mii de exemplare în Iasul vlãguit si el de nevoile rãzboiului. În articolul „Dar de la frati”, scris pe marginea acestui eveniment frapant si publicat în ziarul „România nouã”, editat de ardeleanul Onisifor Ghibu la Chisinãu, Elena Alistar scrie: „Cartea româneascã venitã de la fratii din România liberã va mântui Basarabia din întunericul de veacuri si o va ridica în rând cu celelalte tãri românesti…”. În dezbaterile aprinse de dupã declararea neatârnãrii de Rusia a Republicii Moldovenesti la 24 ianuarie 1918, Elena Alistar publicã în acelasi ziar un vizionar articol-apel cãtre românii-moldoveni, intitulat „Acum ori niciodatã…”: „Dacã noi ne vom uni cu România, – scrie doamna deputat în Sfatul tãrii, – ne vom avea cultura noastrã nationalã, ne vom lumina împreunã cu fratii nostri si vom lucra spre îmbunãtãtirea stãrii tãrãnimii… Dacã nu ne-om uni acum cu fratii nostri apoi nu se stie de va mai veni în viitor un timp atât de potrivit si în veci vom fi blãstãmati de urmasii nostri, cari cetind istoria vor vedea cã am putut fãptui actul de unire si nu l-am fãptuit. Eu mã tem de acest blestem si strig în gura mare: Sã ne unim!” si, astfel, ne-am unit, la 27 martie 1918!”, a continuat parlammentarul ALDE.

„Discutiile s-au axat pe tema: câti bani dã Bucurestiul Chisinãului”

La final, acesta a fost necrutãtor cu cei care conduc acum R. Moldova: „La o nouã cotiturã si la distantã de o sutã de ani, istoria ne aduce în fata unei situatii similare. Dar, iatã cã Centenarul României Moderne Unite, de care a vorbit la Natiunile Unite seful statului român cu capitala la Bucuresti, nu este prilej de bucurie pentru conducãtorul de guvern înscãunat la Chisinãu. Întâlnirea directã dintre demnitari nu s-a desfãsurat în jurul chemãrii „Sã ne unim!”, pe care a strigat-o în gura mare curajoasa doamnã Elena Alistar. Cei doi bãrbati de stat au vorbit despre cum si când mai trimite Bucurestiul bani Chisinãului. Pentru nevoile poporului? – credeti? Da, asa crede Bucurestiul. Si, da – pentru a-l tine si mai apãsat în mlastina ignorantei si rãtãcirii de Neam, cum procedeazã Chisinãul. Nesimtitã cum este, gasca politicã anationalã la putere azi în Republica Moldova fenteazã Europa, Washingtonul si Bucurestiul, crezând cã nu o va ajunge blestemul urmasilor exprimat prin vocea profeticã a Elenei Alistar. Dar toate profetiile din Zodia Neamului se împlinesc pânã la urmã”.