EVENIMENT…Cu ocazia celor 99 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, oamenii de culturã din judet au pus în valoare acest moment organizând douã simpozioane stiintifice, în Husi si Vaslui, sub denumirea „Unirea Basarabiei cu România-99 ani”. La aceste actiuni a fost prezent si prefectul Isabel Bogdan, care a tinut sã aducã aminte importanta acestui eveniment care nu ar trebui sã disparã din constiinta nationalã si a amintit cã aceastã zi a fost numitã sãrbãtoare nationalã. ” Ziua de 27 martie nu poate fi ignoratã de nici un istoric, fiindcã reprezintã primul pas spre Marea Unire din 1918. La 99 de ani de la proclamarea unirii Basarabiei cu tara mamã, încã mai putem vorbi despre identitate si spiritualitate româneascã, chiar dacã destinul comun al Basarabiei si României a fost anulat la 28 iunie 1940, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov”, a spus prefectul Isabel Bogdan. Evenimentul de la Vaslui a fost organizat de conducerea Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui, iar cel de la Husi, din 25 martie, a fost organizat de profesorul Costin Clit, de la Colegiul National „Cuza Vodã” Husi.
Ziua de 27 martie reprezintã momentul în care Basarabia se uneste cu Tara Româneascã în anul 1918, dând curs evenimentelor ce au dus la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Pentru a comemora aceastã datã oamenii de culturã din Husi si Vaslui au organizat douã simpozioane stiintifice sub denumirea de „Unirea Basarabiei cu România-99 ani”. Simpozionul din Vaslui a fost tinut în Sala Arta din cadrul Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui, care a fost plinã de liceeni, care au aflat de la Liviu Tãranu si Florian Banu, reprezentantii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii, despre problema Basarabiei în relatiile româno-sovietice si demersurile fãcute pentru înfãptuirea actului de la 27 martie 1918. Despre însemnãtatea acestei date a vorbit si prefectul Isabel Bogdan, amintindu-le celor prezenti de faptul cã aceastã datã din calendar a fost declaratã sãrbãtoare nationalã. „Ziua de 27 martie nu poate fi ignoratã de nici un istoric, fiindcã reprezintã primul pas spre Marea Unire din 1918. La 99 de ani de la proclamarea unirii Basarabiei cu tara mamã, încã mai putem vorbi despre identitate si spiritualitate româneascã, chiar dacã destinul comun al Basarabiei si României a fost anulat la 28 iunie 1940, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov”, a spus prefectul Isabel Bogdan. Profesoara Aurelia Curelaru, de la Liceul „Stefan Procopiu”, a tinut sã vorbeascã despre Basarabia între limba românã si cea moldoveneascã, specificând cã „proiectul moldovenesc a fost croit pe realitatea lingvisticã a unei pãrti din limba nationalã-graiul moldovenesc particularizat în spatiul basarabean”. La rândul sãu, profesorul Nicolae Ionescu a punctat primul pas fãcut de România spre desãvârsirea unitãtii nationale. Evenimentul din Husi a fost organizat pe 25 martie si a fost organizat de profesorul Costin Clit, de la Colegiul National „Cuza Vodã” Husi si gãzduit de cei de la Biblioteca Municipalã „Mihai Râlea”. Aici, despre momentul unirii de la 27 martie 1918 au mai vorbit senatorul Ion Hadârcã, Teodor Candu, de la Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturalã, Mariana Tãranu, de la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Stiinte a Moldovei, col. (r ) Andrei Covrig, col. (r ) Mihai Focsa, prof.dr. Dumitru Marin si prof. Stefan Plugaru. (Andrei Manolachi)
