SOLICITÃRI…Federatia Sindicatelor Libere din Învãtãmânt solicitã Guvernului României modificarea Legii pensiilor, astfel încât cadrele didactice sã se poatã pensiona cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard. Nivelul de suprasolicitare neuropsihicã, precum si cazurile medicale grave, care îi împiedicã pe dascãli sã îsi desfãsoare activitatea la catedrã, impun crearea unui cadru legal adecvat acestei profesii. De asemenea, sindicalistii au atras atentia cã pensiile dascãlilor sunt foarte mici, pensia medie este în jur de 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei.
“Federatia noastrã a fãcut demersuri si a solicitat Premierului Mihai Tudose ca în noua Lege a pensiilor, în sistemul de educatie, sã fie permisã pensionarea cadrelor didactice cu trei ani mai devreme. Numãrul anual al dascãlilor care ar putea solicita acest lucru nu va fi atât de mare încât sã punã presiune pe bugetul pensiilor si asigurãrilor sociale. Din cauza pensiilor de mizerie, marea majoritate a cadrelor didactice solicitã prelungire de activitate. Acceptarea acestei solicitãri ar fi un ajutor nespus de mare mai ales pentru colegii nostri care au probleme de sãnãtate si care sunt pur si simplu umiliti de un sistem care îi pune sã aleagã între venituri din care nu se pot întretine si obligatia de a-ti desfãsura activitatea în conditii dificile.”, a declarat presedintele FSLI, Simion Hãncescu.
Cum îsi argumenteazã sidicalistii cererea
Potrivit comunicatului de presã publicat de FSLI, ’’Ân sistemul educational românesc, un cadru didactic este nevoit, în acest moment, sã lucreze chiar si cu 38 de elevi la clasã, în acelasi timp. Acest lucru înseamnã: o atentie sporitã atât la fiecare elev în parte, cât si la propria persoanã, cadrul didactic fiind considerat model; un grad mare de responsabilitate fatã de elevi si pregãtirea acestora; un consum psihic deosebit pentru activitãtile desfãsurate atât în timpul orelor, cât si în timpul pretgãtirii acestora; un efort considerabil în ceea ce priveste nu doar conduita, cât si pregãtirea profesionalã; adaptabilitatea la fiecare elev în parte, mai ales acolo unde sunt si cazuri speciale. Toate acestea se traduc printr-un singur termen: epuizare. De asemenea, sunt numeroase cazuri în care profesori care au fost diagnosticati cu anumite afectiuni vor sã iasã la pensie mai devreme, dar sunt nevoiti fie sã meargã în continuare la serviciu, având o stare degradatã a sãnãtãtii, fie sã rãmânã în concediu medical. Putini sunt cei care recurg la pensionarea pe caz de boalã, întrucât acest lucru înseamnã venituri umilitoare, sub limita de subzistentã.’’
Pensii de toatã jena
O altã problemã sesizatã de sindicalistii se referã la pensiile mizerabile pe care le au profesorii: în sistemul de educatie pensia medie este în jur de 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns sã fie mai mari decât veniturile încasate de angajati. ‘’Constatãm cã existã persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, dupã 43 de ani de muncã, statul român îl “recompenseazã” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit fatã de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerãm cã singurul principiu care trebuie sã stea la baza calculului pensiilor din România trebuie sã fie cel al contributivitãtii la fondul de pensii! Dacã nu, atunci cerem pensii speciale si pentru profesori!’’, se mai aratã în comunicat.
