Atacurile constante la adresa Curţii Supreme, venite chiar din partea instituţiilor statului, au şanse mari să scape VIP-urile de puşcărie şi să le lase prejudiciile de milioane pe care le-au adus statului, în buzunare. Asta în timp ce România nu are bani nici să-şi trateze bolnavii sau să-şi educe copiii. Statul român urmează să primească 200.000 de euro de la statul Monaco. Banii reprezintă 2/3 din cei aproape 300.000 de euro găsiţi de statul român într-un cont din Monaco al omului de afaceri Marian Iancu (condamnat la 14 ani de închisoare) şi pe care procurorii DIICOT au pus sechestru. Deşi în cont se află o sumă apropiată de 300.000 de euro, mai precis 293.000 de euro, statul român poate lua doar două treimi din total. O treime revine Principatului Monaco. Acesta este anunţul făcut la finalul lunii noiembrie, de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care, în acelaşi timp, a recunoscut că suma ce va fi recuperată de stat de la Iancu este mică. Practic, reprezintă mai puţin de 0,1% din prejudiciul de 215 milioane de euro pe care autorităţile române trebuie acum să-l recupereze în acest dosar. Nici inspectorii de la ANAF nu au reuşit să mare lucru în acest caz. Aceştia anunţau la sfârşitul lunii iulie că au recuperat doar 2,5% din prejudiciul din dosarul Rafo-Carom. Si acesta nu este singurul caz în care autorităţile sunt neputincioase în a strânge la bugetul statului banii furaţi prin acte de corupţie. De exemplu, la începutul lunii noiembrie, omul de afaceri Ovidiu Tender, condamnat în 2015 la 12 ani şi şapte luni de închisoare în acelaşi dosar, a fost liberat condiţionat, după ce a executat mai puţin de o treime din pedeapsa primită. Şi poate asta nu ar fi creat prea multă frustrare dacă ar fi fost recuperaţi banii furaţi. Însă, din cele 184 de milioane de lei stabilite de instanţă drept prejudiciu în sarcina sa, statul a recuperat mai puţin de 10 milioane. Dacă această stare de fapt, ce nu reprezintă o excepţie, poate părea revoltătoare, lucrurile sunt pe cale să devină mult mai grave după deciziile controversate ale Curţii Constituţionale ce au condus la reluarea sau suspendarea marilor procese de corupţie aflate pe rolul Curţii Supreme. Dosarele penale ale politicienilor, aruncate în aer de deciziile CCR Reamintim că în septembrie 2018, Executivul condus de Viorica Dăncilă a sesizat CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pe motiv că doar patru din cei cinci judecători ai unui astfel de complet sunt traşi la sorţi, şi nu toţi cinci aşa cum specifica legea modificată anterior chiar de către PSD.
Citeste mai mult: adev.ro/q2a3ae
