ROMANTIC… O liceancã din Husi iese din tiparele adolescentei si, în locul cluburilor de noapte si al distractiilor, a ales arta: picteazã, compune poezii si, din când în când, cântã la chitarã! Maria Alexandra Darie, are 17 ani, este elevã în clasa a XI-a la Colegiul National “Cuza Vodã” si, desi este la un profil real, Maria vrea sã meargã pe drumul artelor, devenind profesor de desen. Sacrificã multe ore fãcând desene expuse, deocamdatã, pe Facebook si sperã ca banii pe care îi va primi de la pãrinti pentru serbarea majoratului, sã îi ajungã pentru lansarea primei sale cãrti de poezii. Nu s-a descurajat deloc atunci când unii i-au spus cã nu face versuri bune. Dimpotrivã! “Cei 18 ani vreau sã-i marchez cu cea mai frumoasã amintire posibilã, si anume publicarea primului meu volum de… esecuri”, spune, cu umor, Maria Alexandra Darie.
Maria este, fãrã îndoialã, unul dintre copiii talentati ai Colegiului National “Cuza Vodã” Husi. De ceva vreme, colegii îi pot admira pe Facebook picturile si, pe blogul personal, versurile pe care le scrie cu multã pasiune. Colegii spun despre ea cã are un suflet de artist si cã e de mirare faptul cã urmeazã profilul Real, desi are atât de multe calitãti în zona… romanticilor! Explicatia o dã chiar Maria: pe vremea admiterii la liceu, plãnuise sã urmeze Medicina, însã, cu timpul, a înteles cã pictura este alegerea sa si acesta este drumul pe care va merge. Deseneazã în culori vii peisaje vibrante si sperã la ziua în care ea îi va învãta pe copii sã iubeascã arta culorilor. Principalii admiratori ai lucrãrilor sale sunt cei din familie, cu ajutorul cãrora Maria va începe un curs plãtit la “Clubul Pictorilor Pasionati”. “Am avut norocul sã am lângã mine niste oameni minunati, care m-au sprijinit chiar si atunci când nici mãcar eu nu-mi dãdeam prea multe sanse sã reusessc”, sustine, emotionatã, Maria, vorbind despre familia sa. Si, ce-i drept, contestatari au fost destui, mai ales versurile sale primind pãreri negative. Nici vorbã sã abandoneze o pasiune, pentru câteva vorbe rãutãcioase. Din contrã! Maria s-a pus si mai mult pe scris, a adunat cam 100 de poeme în care a pus toatã sensibilitatea sa, si si-a fãcut si planul primei sale aparitii editoriale. “Urmeazã sã împlinesc 18 ani. Sigur cã este normalã o petrecere de majorat, dar eu voi face altfel: voi lua acei bani si cu ei sper sã îmi pot lansa primul volum de versuri. Cei 18 ani vreau sã-i marchez cu cea mai frumoasã amintire posibilã, si anume publicarea primului meu volum de… esecuri”, glumeste Maria.
“Dacã toti ne-am urma visele, pe pãmânt ar fi doar oameni fericiti”
Stiind cã e abia la început, Maria priveste lucrurile seninã si stie cât mai trebuie sã munceascã pânã când realizãrile sale vor fi asa cum îsi doreste. Începutul este însã excelent si sinceritatea ei, pe mãsura pasiunii: “Nu sunt mândrã de poezia mea, la fel cum nu mã pot lãuda nici cu creatiile mele plastice. Nu sunt extraordinare. Reprezintã un început, care îmi place, care mã fascineazã. Dar cred cã ceea ce mã face specialã în adevãratul sens al cuvântului este dãruirea, dorinta imensã de a reusi sã împrãstii peste tot ceva din inima mea, arta! Despre versurile mele, am primit pãreri negative, care m-au afectat mai mult sau mai putin, dar am continuat, întrucât eu sunt convinsã cã ceea ce conteazã cu adevãrat este eliberarea. Muza mea este realitatea. Am ales ceea ce în ochii unora dispare”, spune, zâmbind, adolescenta. Chiar dacã i se spune cã drumul artei este unul, adesea, greoi si neprofitabil, Mariei nici prin cap nu-i trece sã nu facã ceea ce îi place. “Sunt capabilã sã îmi sacrific viitorul pentru o asa-zisã “carierã proastã”, lipsitã de prea multe beneficii materiale. O sã îmi urmez visul, pentru cã eu nu renunt la ceea ce mã face sã mã simt specialã. Dacã toti ne-am urma visele, pe pãmânt ar fi doar oameni fericiti”, spune, cu încredere, huseanca Maria Alexandra Darie.
