 - Copy.jpg "targ")
TÂRG… Atmosferã de sãrbãtoare în Parcul Copou. Aproximativ 50 de artizani din judet, dar si din orase precum Iasi, Galati, Bacãu, Vâlcea, Maramures, si-au dat întâlnire la Vaslui, pentru a da viatã si culoare unei noi editii de târg al mesterilor populari. Vase din lut, sculpturi din lemn si din ceramicã, picturi pe sticlã, prosoape tesute la rãzboi, împletituri din nuiele si chiar bunãtãti culinare, preparate în casã, vin în întâmpinarea vasluienilor. Toate, la preturi accesibile, de la câtiva lei pânã la câteva sute de lei, în functie de complexitatea lucrãrii. Târgul va fi deschis, în continuare, astãzi si mâine, iar cei care îi vor trece pragul vor avea ocazia sã vadã cu ochii lor cum lucreazã mesterii populari, cum se sculpteazã sau se tese la rãzboi. Fiecare zi se încheie cu câte un spectacol: azi vor urca pe scenã Grupul Folcloric „Mugurelul” si solista de muzicã popularã Zinaida Bolboceanu, iar mâine, de la ora 13:00, Ansamblul de dansuri populare „Hora Vasluiului” si Ansamblul Folcloric „Trandafir de la Moldova” din Husi.
Vremea Nouã a stat de vorbã cu câtiva mesteri si le-a aflat povestile, trãirile si gândurile de viitor. Iordan Gusatu, spre exemplu, a venit la târg tocmai din cealaltã parte a tãrii, din Vâlcea. A deprins tainele tâmplãriei de mic, cam de pe la 11 ani, când stãtea pe lângã tatãl sãu si încerca sã fure meserie. „Din clasa a IV-a am deprins acest mestesug. Am învãtat de la tatãl meu. Acum încerc sã-l dau mai departe celor tineri, însã nu prea am cui. În urmã cu câteva luni, am predat un curs persoanelor încadrate la legea 416. Din peste 200 de participanti, nu stiu dacã au fost cinci persoane care sã fi deprins aceastã meserie. Strãinii sunt mult mai interesati de arta tâmplãriei. Am fost la un târg din Germania, nu vã spun cât de bine am fost primiti, cât de curiosi erau nemtii. Am început sã sculptez, sã le arãt cum lucrez, s-au adunat o grãmadã. Au apreciat munca, mai ales cã era fãcutã manual. La Vaslui, vin de 15 ani, de când a luat nastere târgul, si cel mai probabil voi veni în continuare. Ne simtim bine aici, iar vânzãrile merg destul de bine”, ne-a povestit mesterul Iordan Gusatu.
Tândalã si Pãcalã, badea Cârtan si badea Nicolae Pitis, la Târgul Mesterilor Populari de la Vaslui
La câteva stand-uri distantã, alt mester îsi întâmpinã clientii, îmbrãcat în straie populare din diferite zone ale tãrii. „Pantalonii si opinicile sunt din Moldova, cãmasa e din Crisana, iar pãlãria e din Sibiu, o poartã ardelenii, dar si gaborii. Aici îi am pe Tândalã si Pãcalã, o pereche de ardeleni, badea Cârtan, badea Nicolae Pitis… Initial, când m-am apucat sã-l fac, am vrut sã i-l trimit chiar lui, dar, stiind cã sunt multi care nu-l cunosc, desi a fost declarat monument UNESCO, m-am gândit cã mai bine îl port dupã mine, iar cine mã va întreba, îi voi explica cine e. Astfel, voi duce mai departe faima lui. Desi nu-mi prea place sã repet aceeasi lucrare, pe aceasta poate o voi mai face încã o datã. Nu e de vânzare, la fel cum nici Ion din « Blestemul pãmântului », surprins în timp ce pupã pãmântul. Sunt lucrãri de suflet, care nu se vând”, a explicat mesterul Petronel Stanciu din Negresti. S-a apucat de lucrat ceramica în urmã cu patru ani de zile, în urma unor probleme de sãnãtate. „Un ghinion s-a transformat în ceva bun. M-am îmbolnãvit si nu am mai avut voie sã fac efort fizic. De-a lungul vietii am mai cochetat ba cu desenul, ba cu pictura, ba cu modelarea, ba cu sculptura. Dar doar acasã, fãrã sã arãt vreo cuiva. Totul a venit din interior, dupã problemele de sãnãtate. O lucrare medie o fac cam în douã zile, în prima o modelez, iar în a doua zi o ajustez, o pictez cu tanin din frunze de nuc, o tratez cu cearã, de aceea are acest luciu. Unele lucrãri pot fi folosite si ca bibelouri, dar si ca suporturi pentru pixuri”, a mai explicat mesterul.
