Anul Nou este ziua care marchează atât sfârșitul de an, cât și începerea următorului an calendaristic. Toate popoarele, dar în special românii, au câteva tradiții foarte frumoase l trecerea dintre ani.
Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. Înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an nou. În liturghia romano-catolică 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun; astfel, această zi este dedicată Fecioarei Maria. În același timp, în a opta zi de la naștere sunt amintite în Evanghelie (Luca 2,21) tăierea împrejur și botezul, potrivit religiei iudaice, a pruncului Iisus — la fel și în bisericile evanghelice. În biserica ortodoxă, la 1 ianuarie este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.
În epoca contemporană, Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie — noaptea de Revelion (din limba franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă aproximativ „veghe”, aici cu sensul de ospăț la miezul nopții) — cu petarde și artificii; rudelor, prietenilor și cunoștințelor li se fac urări de noroc și sănătate și se urează „La mulți ani!”.
Obiceiuri și tradiții
Grecii fac o prăjitură tradițională în care pun bani. Persoana care găsește banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost transmis și în anumite regiuni ale României. Evreii din Israel mănâncă mere unse cu miere, pentru ca noul an să fie foarte dulce. Italienii încep cina mâncând o farfurie de linte, iar după toastul pentru noul an se obișnuiește să se arunce cupa pe fereastră. Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, însemnând ultimele secunde ale anului, ca ritual pentru atragerea norocului. Obiceiul a fost preluat de numeroase țări latino-americane.
În România, în mod tradițional nu se aruncă nimic din casă în prima zi a Anului Nou pentru că, procedând astfel, o persoană își aruncă norocul. Tot în prima zi din an nu se iese din casă până ce o persoană brunetă nu intră în casa respectivă (potrivit tradițiilor, persoanele brunete aduc noroc și fericire, iar cele roșcate și blonde ghinion). În noaptea dintre ani, oamenii își pun o dorință, pentru că aceasta are toate șansele să se îndeplinească. Noaptea de Revelion este întâmpinată cu mult zgomot (ca în Conu Leonida față cu reacțiunea, de I.L.Caragiale) pentru că zgomotele puternice alungă spiritele rele. Tot de Anul Nou se merge cu capra. Unii oameni desfac șampanie la cumpăna dintre ani, ca să aibă un an mai prosper. Pușcarea petardelor de Anul Nou este practicată de regulă de către cei tineri.
Tradiți de Anul Nou în Moldova.
Sunt obiceiuri vechi, datini care se păstrează și sunt transmise din an în an. Unul dintre ele este Jocul Ursului, unde în centrul acțiunii este un animal sacru la geto-daci. Mai mulți tineri se întâlnesc să pregătească masca și costumul. Cel care joacă rolul ursului trebuie să poarte o blană împodobită cu ciucuri, iar pe cap are un schelet din lemn îmbrăcat în pânză. Este un obicei la care participă muzicanți, un ritual cu multe personaje care spun texte și joacă la fel ca într-o piesă de teatru. La final transmit urări de sărbători pentru gazde, iar acestea le oferă bani și colăcei.
Alte Obiceiuri și Tradiții de Anul Nou în Moldova ar mai fi Sorcova, Colindul, dar Jocul Ursului este cea mai așteptată de oameni, pentru că acestă datină le aduce pământuri mai fertile și bogăție în Noul An care începe
