ISTORIE SI PREZENT… Un popas la biserica din Mãlãesti, comuna Vutcani, redeschisã enoriasilor dupã zece ani de muncã titanicã, pentru restaurare si consolidare, este ca o întoarcere în timp, la acele rãdãcini nepieritoare ale neamului românesc. Biserica din acest sat cu 300 de suflete este unicat în zona Moldovei si poate uimi, în orice moment, orice grup de pelerini care doreste sã vadã monumente istorice în zona noastrã. La 1885, boierul Constantin Corbu, Comandor al României si cavaler al mai multor ordine, alãturi de sotia sa, Aglaie Corbu, nãscutã Botez, sfinteau o minunatã bisericã în satul Mãlãesti, cum nu se mai vãzuse vreodatã pe aceste meleaguri. Folosind mesteri vienezi, care au adus cu ei specificul bisericilor din Austria, cu arcade si turnulete în stil neogotic, boierul Corbu a dat comunei Vutcani si, peste ani, judetului Vaslui o bijuterie arhitectonicã. Spre cinstea lui, tot boierul din Mãlãesti este cel care l-a descoperit pe celebrul medic Grigore T. Popa, un vasluian de loc din Dãnesti, al cãrui nume apare pe frontispiciul Universitãtii de Medicinã si Farmacie Iasi. Boierul Corbu i-a plãtit acestuia studiile la Viena, timp de sase ani, dovedindu-se un vizionar al timpului sãu. “Biserica de la Mãlãesti este extraordinar de frumoasã si îmi doresc sã o introduc în circuitul turistic, cât mai repede. Ca primar, ca om al comunei Vutcani, sunt mândrã cã avem o asemenea bijuterie arhitectonicã, redatã, iatã, publicului larg”, spune primarul comunei, Silviana Bahrim.
La 1885, în satul Mãlãesti, din comuna Vutcani, se sfintea o bisericã de o frumusete aparte. Situatã la câteva sute de metri de conacul boierului Constantin Corbu, lãcasul de cult impresiona pe orice trecãtor, cu frumusetea arhitecturii sale. Silueta zveltã, turnuletele de o geometrie aparte, geamurile în stil neogotic – totul concura la titlul de “cea mai frumoasã bisericã din Moldova”. Ctitor al acestei biserici era boierul Constantin Corbu, alãturi de sotia sa, Aglaie. Cei doi aveau multe terenuri în zona Vutcani, dar si pe Valea Prutului, pânã spre Murgeni, plus nenumãrate turme de vite. De câteva ori pe an, boierul mergea la Viena, unde vindea turmele de vite, obtinând foarte multi galbeni. Cu acesti bani, pe la 1883, a tocmit mesteri zidari de biserici din Viena, pe care i-a adus la Mãlãesti, pentru a construi în apropierea conacului sãu o bisericã foarte frumoasã, cum nu se mai vãzuse pe aceste meleaguri. Boierul avea toate motivele sã-i multumeascã lui Dumnezeu, crede pãrintele paroh Constantin Cristea. “A fost orfan de mic copil, a muncit mult pentru a-si face un rost în viatã. În timpul Rãzboiului de Independentã, la 1877, s-a fãcut remarcat pentru vitejia sa, astfel cã a primit titlul de Comandor al României. În acea perioadã, a cunoscut-o pe boiereasa Aglaie Botez si s-a mutat la Mãlãesti. Boiereasa avea mosii întinse, de la Târzii si pânã la Murgeni, plus un conac mare în satul Giurcani si celãlalt la Mãlãesti. Aici a ales boierul Corbu sã facã un conac, iar în apropiere a decis sã facã si o bisericã, de o rarã frumusete”, spune pãrintele de la Mãlãesti. Biserica a fost construitã cu mesteri de la Viena, iar tot ce este în interior – strane, catapeteasmã, cafas-ul bisericii, scaunul arhieresc, soba, pânã si pietrele – toate au fost aduse din Imperiul Austro-Ungar, majoritatea din capitala imperiului. Boierul a murit la 1894, lãsând un testament, care acum este în original la Episcopia Husilor, ca acel conac în care locuise, la Mãlãesti, sã fie destinat unui spital. Ceea ce s-a si întâmplat, pentru cã astãzi acolo este un centru pentru oameni cu probleme de sãnãtate. Om bun la suflet, a lãsat tot prin testament ca, periodic, sã fie plãtitã o sumã de bani pentru întretinerea Spitalului “Beldiman”, la Bârlad, ca si la sectia de chirurgie a Spitalului “Sf. Spiridon”, din Iasi. În timpul vietii, l-a descoperit pe cel care avea sã devinã un medic strãlucit, în tarã si peste hotare, pe Grigore T. Popa, cel care a dat numele Universitãtii de Medicinã si Farmacie. L-a tinut la studii, la Viena, pe cheltuiala sa, timp de sase ani, dovedindu-se un vizionar si un om dedicat celor din jurul sãu. Constantin Corbu s-a stins din viatã la 1894, la doar 61 de ani, fiind îngropat în criptele de sub biserica Mãlãesti.
Biserica a fost la un pas sã se dãrâme, dupã cutremurele din 1940 si 1977
Lãcasul de cult a fost la un pas de a se distruge, în urma devastatoarelor cutremure din 1940 si 1977, dar si dupã cele din 1986 si 1990. Grav avariatã, clãdirea era un real pericol pentru enoriasi. În acele clipe grele pentru bisericã, a ajuns la Vutcani, pentru a rezolva unele probleme funciare, Alexandra Chiliman, sotia influentului om politic si primar de sector în Bucuresti, Andrei Chiliman. Femeia este nepoata boieresei Aglaie Corbu si a mers la Mãlãesti pentru a vedea starea în care se aflã clãdirea bisericii. Simtind ca o datorie de onoare ajutorul pe care avea sã-l dea pentru refacerea bisericii, grav avariate si deteriorate, nepoata boieresei a avut mai multe discutii cu preotul din Mãlãesti. Într-o zi, în timp ce discuta cu parohul în fata bisericii, a trecut un om pe drum si a auzit întâmplãtor discutia, spunând: “Vreti sã vedeti cum aratã biserica? Am eu acasã o pozã, sã vedeti cum arãta cu multi ani în urmã”. Arhitect de meserie, Alexandra Chiliman a luat poza si a început sã facã demersuri la Bucuresti, pentru ca biserica din Mãlãesti sã fie inclusã în cadrul Planului National de Restaurare a monumentelor istorice. În paralel, a fãcut proiectarea pentru refacerea bisericii. Lucrãrile de restaurare au început în 2006, prin firma Restaco SRL Suceava, al cãrei director, Mihai Bradu, a venit de mai multe ori în zona Vutcani. Timp de zece ani, cei de la Restaco au muncit cu mare atentie si grijã, începând lucrãrile de reparatii dinspre acoperis, o metodã mai putin folositã în reparatiile de clãdiri. “Doamna Chiliman ne-a fost de mare, foarte mare ajutor, prin tot ce a fãcut pentru ca biserica sã ajungã la stadiul în care este astãzi. În interior, totul este ca acum 130 de ani, cu toate piesele aduse de la Viena, inclusiv soba veche, cu care se încãlzea lãcasul”, spune parohul Cristea. Pictura bisericeascã interioarã nu a fost descoperitã de specialistii adusi la Mãlãesti, asa cã peretii sunt albi, culoarea îngerilor. “Am primit un mare ajutor de la doamna primar Bahrim, care ne-a ajutat cu materiale de constructie, a fãcut pardoseala interioarã, pânã si gardul bisericii a fost construitã prin grija primãriei. Sunt doar 300 de suflete în Mãlãesti, însã oamenii s-au mobilizat si ei, asigurând câte o masã caldã, în fiecare zi, celor care trudeau la bisericã, plus cazare.”
Dorinta primãritei de la Vutcani: “As dori sã integrez biserica în circuitul turistic din judetul Vaslui si chiar din Moldova”
Astãzi, biserica boierului Corbu aratã ca acum 130 de ani, la exterior. S-a muncit cu mare atentie si multã migalã, pentru a reface orice detaliu. În interior, specialisti de la Iasi au venit si au încercat sã curete picturile bisericesti, dând la ivealã culori incredibil de vii, cum nu existã nicãieri în bisericile din judetul Vaslui. “Sunt mândrã cã în comuna Vutcani avem o asemenea bijuterie arhitectonicã, pe care îmi doresc sã o integrez în circuitul turistic din judetul Vaslui si chiar din Moldova”, spune, cu mândrie, primãrita comunei Vutcani. Odatã cu resfintirea acestei biserici, pe 22 mai a.c., comuna Vutcani demonstreazã cã este un important centru economic, cultural si ecumenic în centrul judetului Vaslui, cu oameni harnici si gospodari. Multe voci sustin cã biserica din Mãlãesti o întrece, în frumusete, pe cea de la Mãnãstirea Floresti. Odatã ce se vor finaliza proiectele de infrastructurã din zonã, biserica din Mãlãesti va putea fi vizitatã de pelerini din tarã si din strãinãtate, în acest sat în care amintirea boierului Corbu va dãinui pentru totdeauna.
