spot_imgspot_img
13.4 C
Vaslui
25-apr.-2024

Unirea Principatelor Române, sãrbãtoritã cu fanfarã, coroane si muzicã popularã (foto)

- Advertisement -

MICA UNIRE… Vasluienii, bârlãdenii si husenii au sãrbãtorit, ieri, alãturi de oficialitãtile locale, 157 ani de la Unirea Moldovei cu Tara Româneascã. Cu totii au îndurat cu stoicism gerul, au asistat la ceremonialele organizate de municipalitãti si au jucat Hora Unirii. În Bârlad si, apoi, în Vaslui, actorii Teatrului “Victor Ioan Popa” din Bârlad au evocat Unirea Principatelor Române, jucând sceneta “Mos Ioan Roatã si Cuza Vodã”, scrisã de Ion Creangã. Vasluienii au petrecut apoi alãturi de Orchestra de muzicã popularã “Rapsodia Vasluiului, Ansamblul Folcloric “Stefan Vodã” din Cãpriana si Ansamblul National Academic de dansuri populare “Joc” din Chisinãu, ambele din Republica Moldova. Nu de aceleasi distractii au avut parte bârlãdenii si husenii, acolo unde municipalitãtile au rezumat sãrbãtoare la ceremoniale religioase si militare. Desigur, n-au lipsit discursurile despre însemnãtatea Micii Uniri si despre necesitatea aplicãrii si în zilele noastre a principiilor care au dus, în urmã cu 157 ani, la Unirea Principatelor sub un singur domnitor.

“Entuziasmul în oras a fost ca niciodatã. Multimea imensã, amestecatã cu ostirea, joacã la toate rãspântiile “Hora Unirii”, în sunetele muzicilor militare si la lumina tortelor. Pretutindeni manifestatii de bucurie. Se trag clopotele tuturor bisericilor; clãdirile publice si casele particulare sunt puternic luminate; tarafuri de lãutari în tot locul; oamenii se îmbrãtiseazã fãrã sã se cunoascã”, asa descrie Constantin C. Giureascu, în cartea “Viata si Opera lui Cuza Vodã”, bucuria oamenilor cã Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Tãrii Românesti, dupã ce, pe 5 ianuarie, fusese ales domn al Moldovei.

Sceneta “Mos Ion Roatã si Cuza Vodã”, jucatã în centrul Vasluiului

La 157 ani de la marele eveniment, în Piata Civicã din Vaslui a avut loc un moment de evocare a Unirii Principatelor Române. Este vorba de povestirea “Mos Ion Roatã si Cuza Vodã”, scrisã de Ion Creangã si pusã în scenã de actorii de la Teatrul “Victor Ioan Popa” din Bârlad. Sceneta povesteste o întâmplare din timpul pregãtirii Unirii, când Mos Ion Roatã, în divanul Moldovei, rosteste vorbe cu întelesuri mari: “Sã nu vã fie cu supãrare. Palmele acestea tãrãnesti vã tin pe dumneavoastrã de atât amar de vreme. Orice venetic în tara asta este oplosit de dumneavoastrã si priviti cu nepãsare cum suge sângele”. Dupã un timp, Ion Roatã se reîntâlneste cu domnitorul Cuza Vodã, cãruia i se jeluieste cã un boier l-a nãpãstuit si l-a scuipat în obraz. Domnul Cuza Vodã ascultã si sãrutã obrajii lui Ion Roatã: “Du-te si spune sãtenilor dumitale, mos Ioane, cã, pe unde te-a scuipat boierul, te-a sãrutat domnitorul tãrii si ti-a sters rusinea”. Apoi, este redat jurãmântul lui Alexandru Ioan Cuza: “Eu, Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei si al Tãrii Românesti, jur sã pãzesc cu sfintenie drepturile si interesele patriei, sã fiu credincios Constitutiei, ãn textul si ãn spiritul ei, sã priveghez la respectarea legilor pentru toti si ãn toate uitând toatã prigonirea si ura, iubind deopotrivã pe cel ce m-a iubit si pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei, decât binele si fericirea natiei române. Unirea este credinta mea politicã. A trãi respectat sau au muri regretat. Iatã ambitia mea. Trãiascã Unirea!”.

Discursurile oficialitãtilor judetene

Ca în orice zi importantã pentru judet, nu puteau lipsi discursurile oficialitãtilor locale. “Dragi vasluieni, 24 ianuarie este o zi memorabilã pentru toti românii. Vasluiul nu putea sã nu cinsteascã aceastã zi care marcheazã începutul fãuririi României Mari. Sigur cã, în aceste clipe, toate drumurile duc cãtre Iasi, capitala Unirii, Micii Uniri. Dar si Vasluiul a fost legat de aceastã memorabilã zi, pentru cã domnitorul Al. I. Cuza este nãscut la Bârlad, Prima Doamnã a României îsi duce somnul de veci la Solesti si de ce nu, Vasluiul a scris de fiecare datã pagini memorabile. Anul 1859 a reprezentat un an greu, dar politicienii timpului au pus mai presus interesele tãrii si au început drumul construirii României Mari. Îmi revine deosebita plãcere sã vin din nou în fata dumneavoastrã în aceastã zi deosebitã. Cu aceste câteva gânduri si cu multumirile mele cã suntem astãzi, din nou aici, vã doresc tot ce e mai frumos pe lume: sãnãtate, bucurie si un sincer la “La multi ani” de Unirea Principatelor”, a spus primarul Vasile Pavãl. “În aceastã zi, în 1859, a prins fiintã visul de veac al românilor de a se uni într-un singur stat, înt-o conjuncturã internationalã la vremea aceea favorabilã dorintei principatelor unite. Si, speculând putin o anumitã confuzie existentã în actele internationale încheiate, Al. I. Cuza a fost ales domn la 24 ianuarie 1859 si în Muntenia. Al. I. Cuza este revendicat de moldoveni. Gãlãtenii cred cã s-a nãscut în Galati, bârlãdenii, cã s-a nãscut în Bârlad, cei din Barbosii din Hoceni cred cã s-a nãscut în Barbosii din Hoceni. Noi credem cã s-a nãscut în aceastã zonã, cã domnul unirii este moldovean si de aceea avem datoria de fiecare datã sã ne revedem în Piata Civicã, sã încercãm si noi sã repetãm, într-un plan imaginar, actul simbolic al Unirii din 1859. La multi ani, vasluieni, la multi ani, români, la multi ani, România!”, a spus presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Cimpoaie si buciumuri de pe vremea lui Stefan cel Mare

Pe scenã, au evoluat, apoi, douã proiecte culturale din Vaslui, care pãstreazã cu succes traditiile populare: Orchestra de muzicã popularã “Rapsodia Vasluiului” si Ansamblul de dansuri populare “Hora Vasluiului”. Nu în ultimul rând, pe scenã si-a fãcut aparitia si un oaspete de peste Prut: Ansamblul Folcloric “Stefan Vodã” din Cãpriana, Republica Moldova. “Suntem mândri cã suntem vitã din vitã de neam de-al lui Stefan cel Mare, al lui Alexandru cel Bun si ai mai-marilor bãrbati ai neamului. Ne mândrim cã suntem la Vaslui, unde se mai pãstreazã memoria celor care au fãurit România. Sã stiti cã Marea Unirea va începe de la Vaslui, de la Podul Înalt. O sã adunãm buciumasii, cimpoierii, ca sã mergem sã dãm jos hotarul de la Prut”, a spus Tudor Ungureanu, fondatorul Ansamblului Folcloric “Stefan Vodã” din Cãpriana, Republica Moldova. În spiritul unirii, câtiva tineri prezenti la eveniment cereau unirea cu Basarabia. “Vrem unirea”, “Unirea, obiectiv national”, scria pe pancartele acestora. La finalul reprezentatiilor artistice, vasluienii s-au prins într-o horã a unirii, a frãtiei, a unitãtii. Apoi, spectacolul a continuat la Sala Sporturilor, acolo unde au evoluat Ansamblul Folcloric “Stefan Vodã” din Cãpriana si Ansamblul National Academic de dansuri populare “Joc” din Chisinãu, Republica Moldova.

Mica Unire, cu fanfarã si coroane

La Bârlad, sãrbãtoarea „Unirii Principatelor Române” de la 24 Ianuarie 1859 s-a desfãsurat în fata statuii lui „Alexandru Ioan Cuza”, lângã Primãria Bârlad. Manifestãrile au început la ora 10.00 cu un ceremonial militar si religios la care au asistat numerosi bârlãdeni, autoritãtile locale si judetene.

Colonelul Constantin Valentin Bordei, comandantul Garnizoanei Bârlad, a tinut o scurtã alocutiune împreunã cu prof. Oltea Rãscanu Gramaticu despre semnificatia zilei din punct de vedere istoric si militar. Actorii Teatrului “V. I. Popa” au interpretat un scurt moment teatral cu Al.Ioan Cuza si Mihail Kogãlniceanu, spre încântarea publicului prezent.

Bârlãdenii s-au strâns în Hora Unirii

La ceremonialul depunerii de coroane au luat parte: senatorul si deputatul Partidului Social Democrat, Gabriela Cretu, Adrian Solomon, presedintele Consiliului Judetean, Dumitru Buzatu, primarul Bunea Marin si viceprimarul Dorin Apostu, reprezentantii Garnizoanei Militare, Politiei, Jandarmeriei, Asociatia Cadrelor Militare în Retragere, veterani de rãzboi, partide politice, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bârlad si numerosi elevi. Un pluton al Garnizoanei Militare a defilat prin fata publicului adunat lângã statuia marelui domnitor bârlãdean Alexandru Ioan Cuza, rezistând eroic la o temperaturã de -14 Grade Celsius. În încheiere, pe acordurile fanfarei militare, bârlãdenii s-au strâns într-o mare horã a Unirii.

Putini huseni la “Mica Unire”

GER… Putini huseni au iesit ieri din case, pentru a veni sã joace Hora Unirii, în parcul din proximitatea Colegiului National “Cuza Vodã”. De vinã pare sã fi fost gerul cumplit. S-au depus coroane de flori si s-a tinut un Te Deum, de cãtre preotii prezenti la eveniment. Primarul Ciupilan a jucat hora doar cu viceprimarul Cãciulã si alti câtiva membrii PSD, opozitia liberalã refuzând sã vinã la “Mica Unire” cu… actualul executiv.

Au fost acolo, ca întotdeauna, ostasii Batalionului 202 Apãrare CBRN (Interventie la Dezastre) “General Gh. Teleman”, în frunte cu comandantul Adrian Vasile Perdun. De asemenea, au participat si au depus o coroanã de flori reprezentantii Jandarmeriei Husi, împreunã cu colegii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgentã (ISU) Vaslui, dar si primarul Ioan Ciupilan si viceprimarul Aurel Cãciulã. S-a cinstit astfel memoria Fãuritorului României moderne, Alexandru Ioan Cuza. “Hora Unirii” au jucat-o, în final, cei prezenti, dar fãrã prea mare aplomb, întrucât frigul, se pare, îi cam afectase pe cei câtiva muzicanti adusi sã interpreteze la alãmuri cântecul simbol al evenimentului. “Altãdatã erau prezenti mai multi oameni, mai multi elevi, dar acum, probabil, din cauza frigului, nu au mai venit”, au spus husenii prezenti. Anul trecut, de pildã, manifestãrile de 24 ianuarie au avut mai mult farmec la Husi, inclusiv datoritã prezentei membrilor ansamblului “Trandafir de la Moldova”, îmbrãcati în costume populare, primii care au pornit o horã frumoasã, în cinstea exceptionalului eveniment care a marcat destinul României moderne.

Bustul lui Cuza, dar si cel al lui M. Kogãlniceanu, realizãri artistice ale sculptorului Vasile Aciobãnitei!

Este important de spus cã bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din parcul care îi poartã numele, este realizat de un talentat sculptor husean, Vasile Aciobãnitei. Creatia a fost oferitã publicului din municipiul Husi în anul 1959. Vasile Aciobãnitei s-a nãscut în 1924, la Valea Grecului. A absolvit Institutul de Arte Plastice din Iasi, continuându-si studiile de specialitate la Bucuresti. A participat la multe expozitii cu lucrãrile sale. În 1977 a deschis la Husi o expozitie personalã, iar doi ani mai târziu a avut expozitii în trei orase mari din Germania. În 1981, lucrãrile sale au fost expuse si la Paris. Între creatiile sale importante se aflã, pe lângã bustul domnitorului Cuza, urmãtoarele realizãri artistice de referintã: “Bustul lui Calistrat Hogas“ din Piatra Neamt, “Fântâna Pãcii” din Piatra Neamt, “Mihai Eminescu” din Slãnic Moldova, “Bustul lui Mihail Kogãlniceanu” din municipiul Husi.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.