Reîntregirea nationalã a rãmas de-a lungul timpului un deziderat al tuturor românilor, care nu au renuntat nicio clipã sã spere cã fratii lor din Basarabia se vor întoarce acasã, la Patria Mamã. Pentru ca „Basarabia, pãmânt românesc” sã nu mai fie doar o expresie de dor, de dragoste pentru un neam sfâsiat, Platforma Civicã „Actiunea 2012” urmeazã sã demareze o campanie de strângere de semnãturi care vor însoti un pachet legislativ menit sã apropie decisiv cele douã maluri ale Prutului.
Platforma Civicã „Actiunea 2012” a demarat cea mai amplã campanie de strângere de semnãturi pentru proiectul prin care se doreste apropierea dintre România si Republica Moldova, sub genericul „Aducem Basarabia acasã”. Voluntarii Platformei din toate judetele României vor colecta 200.000 de semnãturi care vor însoti un pachet legislativ menit sã apropie decisiv cele douã maluri ale Prutului. Proiectul de lege privind statutul cetãtenilor Republicii Moldova pe teritoriul României vizeazã dezvoltarea comunã culturalã, educatonalã, socialã si economicã a cetãtenilor din cele douã state românesti. În judetul Vaslui s-au înscris pentru aceastã cauzã câteva zeci de voluntari. Majoritatea sunt elevi, semn cã tinerii sunt hotãrâti sã lupte mai mult ca niciodatã pentru a îndeplini visul dintotdeauna a conationalilor nostri, întregirea neamului. „În Bârlad avem deocamdatã cinci voluntari, la care se adaugã cei din Vaslui, plus doi voluntari la Murgeni, doi la Puiesti, doi la Voinesti , unul la Dodesti, unul la Banca s.a. Militãm pentru realizarea obiectivelor generatiilor trecute, prezente si viitoare, pentru munca depusã de artistii din Basarabia cum ar fi Grigore Vieru, sotii Teodorovici, care au contribuit la mãrirea platformei culturale. Nu avem ce negocia cu partidele politice, suntem apolitici, doar promovãm actiunile unioniste prin toate mijloacele posibile de la distribuirea de cãrti, marsuri, sustinerea unor ore în licee.”, a declarat Paul Munteanu, reprezentant al Filialei Vaslui a Platformei Civice „Actiunea 2012”. Semnarea la 23 august 1939 a Tratatului de neagresiune între Germania lui Hitler si Uniunea Sovieticã a lui Stalin, care continea un Protocol aditional secret, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, a însemnat pentru Basarabia, de fapt, a doua rupere a ei de la Patria-Mamã, prima realizându-se în 1812, în urma rãzboiului ruso-turc din 1806-1812. Prin executarea lui în iunie 1940, când URSS a remis României un ultimatum prin care cerea cedarea imediatã a Basarabiei si a Bucovinei de Nord, a fost atacatã unitatea românilor, edificatã cu mare drag dar si cu sacrificii umane în 1918. Dupã 1989, desi s-a adus în discutie în repetate rânduri o eventualã uniune / apropiere de Basarabia, nu s-a fãcut nimic concret în acest sens, jocurile politice fiind fãcute de marile puteri, punându-si în continuare amprenta influenta Rusiei în Europa de Est. Nu s-a tinut cont de strigãtul din ce în ce mai puternic al românilor care cereau unitate, dorind sã fie reparatã astfel, desi cu întârziere, o nedreptate a istoriei, rãpirea samavolnicã a Basarabiei. Desi rupti de România pentru câteva zeci de ani, sentimentele care îi încearcã pe cei care vorbesc aceeasi limbã, au aceleasi traditii si obiceiuri si simt la fel ca noi, sunt descrise foarte bine de versurile marelui poet Grigore Vieru „Din Basarabia vã scriu, / Dulci frati de dincolo de Prut. / Vã scriu cum pot si prea târziu, / Mi-e dor de voi si vã sãrut.”
