NEINSPIRATI…Vasluiul a exportat în ultimii ani, în tãri precum Anglia, Italia si Spania, mii de tineri, absolventi de studii superioare de scurtã silungã durata, iar tendinta exodului creste de la an la an. Cauza? Locuri de muncã putine si neatractive, salarii prea mici pentru a supravietui de la o lunã la alta etc. La polul opus sunt cei care renuntã la scoalã si care ajung sã trãiascã din ajutor social sau, la rândul lor, emigreazã. Situatia este aceeasi în majoritatea judetelor din tarã. În aceste conditii nefericite, o propunere legislativã, semnatã de parlamentari de la PSD si UDMR, prevede ca durata învãtãmântului obligatoriu sã fie extinsã la 15 ani.
Cadrele didactice, autoritãtile locale, ONG-urile se strãduiesc de ani de zile, folosind cele mai diverse metode, de la ajutoare financiare la cursuri adresate elevilor si pãrintilor, sã stopeze un fenomen îngrijorãtor, abandonul scolar. De exemplu, la nivelul judetului Vaslui, în anul scolar 2016-2017 rata abandonului scolar a fost de 1,41%. În cele mai multe cazuri, liceenii care renuntã la cursuri pleacã în strãinãtate sã munceascã, altii sunt viitorii asistati social, iar unii chiar urmãtorii infractori. La polul opus sunt tinerii care ani de zile îti tocesc coatele pe bãncile facultãtii, ca la final sã realizeze cã locurile de muncã fie sunt prea putine pentru domeniul lor profesional, fie sunt slab plãtite si nu le asigurã un trai decent. De aceea multi îsi iau zborul spre alte meleaguri, culmea, pentru a face, în majoritatea cazurilor, munca de jos, pe care strãinii refuzã sã o facã. Îngrijitoare, chelnerite, vânzãtoare, femei de serviciu, infirmiere, muncitori în constructii, soferi – cam asta ajung sã lucreze cei mai multi dintre stranieri, iar la nivelul judetului Vaslui tendinta emigrãrii este în crestere. Practic, decât sã munceascã la un patron pe salariul minim pe economie sau sã îsi încerce norocul ca bugetari, tinerii preferã sã lucreze câteva ore în plus departe de România pentru un salariu care, desi nu îi îmbogãteste, le asigurã un trai mai bun decât l-ar avea în tara lor. În loc sã gãseascã solutii la aceste probleme, oamenii care se ocupã de viitorul nostru s-au gândit cã nu ar strica mai multã scoalã. Durata învãtãmântului obligatoriu ar putea fi extinsã la 15 ani. Este propunerea legislativã semnatã de parlamentari de la PSD si UDMR. Astfel, grãdinita ar deveni obligatorie la grupele mijlocie si mare, iar liceul obligatoriu pânã la clasa a 12-a, când elevul va împlini 18 ani. Initiatorii sustin cã aceasta este tendinta europeanã, însã specialistii atrag atentia cã nu avem infrastructurã si resurse. Conform proiectului depus la Camera Deputatilor, învãtãmântul obligatoriu de 15 clase va cuprinde: ultimii doi ani ai învãtãmântului prescolar, învãtãmântul primar, învãtãmântul gimnazial si învãtãmântul liceal. Adicã: doi ani de grãdinitã, clasa pregãtitoare, patru clase primare, patru clase la gimnaziu si patru clase la liceu. Initiatorul proiectului semnat de 26 de deputati si senatori UDMR si PSD este Szabo Odon. Legea va avea nevoie de modificãri si în ceea ce priveste pedepsele pentru cei care nu îsi duc copiii la scoalã. „Obligativitate, o legãturã între primirea ajutorului social si frecventarea orelor de cãtre copiii din mediilor defavorizate”, a precizat Szabo Odon, initiatorul proiectului. În prezent, în România, învãtãmântul obligatoriu are 11 clase, incluzând clasa pregãtitoare si încheindu-se la nivelul clasei a zecea.
