Zilele trecute, opinia publicã din România a fost socatã de discursul ambasadorului SUA la Chisinãu, excelenta sa, James Pettit. Nici mai mult, nici mai putin, domnul ambasador remarca, cu o emfazã greu de explicat, cã în fapt, în dreapta si în stânga Prutului se gãsesc douã popoare si implicit douã tãri cu istorii diferite si cu drumuri aparte pe aceste meleaguri. Fie diplomatul american nu stia nimic despre istoria realã a statului în care a fost acreditat, fie a fost înveninat cu minciuni în anii cât a slujit la Moscova si Kiev ca functionar diplomatic. Bineînteles, aceste lucruri nu le vom sti niciodatã. Cert este cã domnul Pettit, într-o traducere aproximativã din limba francezã – micul – n-a înteles nimic din zbaterea secolelor în urma cãrora trãitorii acestor locuri s-au opus atacurilor diverselor neamuri venite dinspre est, pentru a ne cotropi si a ne subjuga. Asadar, “micul Jimy” s-a apucat sã verse venin peste o ranã care încearcã sã se cicatrizeze, dar din care încã mai iese puroiul infestat de planul lui Petru cel Mare si al urmasilor sãi, tarii rotii, Lenin si Stalin, dornici de mãrire si suprematie. Pentru cei mai putin avizati sau nestiutori sã le reamintim cã fãptuitorul Rusiei, Petru cel Mare, a lãsat un testament. Cu limbã de moarte, se dãdea poruncã: Rusia sã devinã mare putere mondialã. ea era asemãnatã cu un corp omenesc. Acest corp, ca sã fie puternic, trebuie sã aibã doi plãmâni puternici. Acesti plãmâni erau si sunt Marea Neagrã si Marea Balticã.
“Noi, domnilor, nu tãcem!”
Deci, tiranul cerea supusilor sã-si întindã stãpânirea spre sud si vest, adicã pânã la Constantinopol, Balcani, Carpati si tinuturile baltice. Istoria a dovedit cã rusii si-au respectat “tãtucul” indiferent sub ce fel de regim: tarist, comunist sau, mai recent, sub Gorbaciov, Eltîn sau Putin. Iatã de ce considerãm cã în materializarea vechilor planuri anexioniste actualilor nacealnici de la Moscova se preteazã la tot felul de tertipuri, inclusiv incitarea “micului Jimy”, o paiatã uscatã în “scenã”, pe scara de serviciu. Dincolo de orice, mã intrigã faptul cã reprezentantii poporului român, presedintele tãrii, presedintii celor douã camere, premierul, ministrul de externe, tac mâlc. Noi, domnilor, nu tãcem, cãci ne cunoastem trecutul istoric tumultos si eroii ce s-au jertfit pentru el. Acum, când se împlinesc 100 ani de la marile bãtãlii de la Mãrãsesti, Mãrãsti, Oituz si din câte alte locuri, sã spunem hotãrât NU tuturor acelora ce jinduiesc dupã spatiul carpato-danubiano-pontic, tara mândrã a marelui Burebista. Totodatã, solicitãm cã în numele urmasilor bravi, eroi ce s-au jertfit în dreapta si în stânga Prutului, partenerului strategic SUA, retragerea ambasadorului de la Chisinãu, precum si scuze publice poporului român ce stã de strajã la granita esticã a Uniunii Europene.
Prof. Milutã Moga
