Am intrat în anul centenarului Marii Uniri de la 1918, un eveniment unic, de o încãrcãturã emotionantã aparte. Vremea Nouã vã propune o incursiune în trecut, în urmã cu 99 de ani, pentru a afla când si cum au luat la cunostintã locuitorii din satele si orasele judetului despre Marea Adunare de la Alba Iulia. Atunci s-a citit rezolutia care practic consfintea unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Regatul Român. Din paginile ce urmeazã veti afla mãrturiile unor personaje pitoresti, despre cum s-a sãrbãtorit atunci, în judetul nostru, România Dodoloatã, dar si despre efortul soldatilor vasluieni care s-au întors acasã de abia în 1920, dupã ce au alungat definitiv armatele maghiare de pe teritoriul românesc. Ca o ironie, acei bravi ostasi care au împiedicat revolutia bolsevicã în Ungaria, au fost rãsplãtiti, peste 100 de ani, cu vorbe de ocarã. Politicienii desemnati sã vorbeascã în numele acelui popor, spun cã pentru ei ziua de 1 Decembrie este o zi de doliu. Pentru noi, lãsând rãutatea la o parte, este ziua când strãbunicii nostri au fãcut o faptã crestineascã. Au luat din nou pusca în spate, dupã trei ani de rãzboi, si au plecat sã împiedice instaurarea bolsevismului în tara vecinã.
Reportajele realizate de reporterii Vremea Nouã despre cum s-a sãrbãtorit, dar mai ales despre cum s-a aflat despre Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, la noi în judet, nu se doresc a fi lucrãri stiintifice si nici lectii de istorii, ci doar simple povestiri culese de prin satele vasluiene, de la oameni simpli sau de la dascãlii îndrãgostiti de locurile unde au scolit generatii întregi. De fapt, demersul nostru este la început. Am fost doar în 13 comune si-n orasele Vaslui, Bârlad si Husi, urmând ca pe parcursul centenarului sã ajungem în toate comunele din judet rãmase. Asa am aflat cã la Bunesti- Averesti a trãit potcovarul regelui Ferdinand, sub conducerea cãruia s-a înfãptuit România Mare. A fost o revelatie ca la Vetrisoaia sã-l descoperim pe Neculai Nitu, un bãtrânel tobã de istorie, cu o minte brici, la venerabila sa vârstã de 91 de ani si care a transmis generatiei tinere un mesaj emotionant. Surpriza a venit însã de la Zãpodeni, unde am descoperit-o pe bunica Profira Baciu, care face 100 de ani exact de ziua Marii Uniri. Si ca sã ne apropiem de personajele cheie care au contribuit decisiv la Marea Unire, câstigând rãzboiul de reîntregire a neamului românesc, sã spunem de clipele de rãgaz pe care eroina Ecaterian Teodoroiu le-a trãit înainte de asaltul final, la Dãnesti, împreunã “cu oltenii ei”. Nu mai vorbim de personalitatea maresalului Prezan si de fascinanta sa poveste de la Dumesti, locul în care s-a retras marele strateg al Armatei Române, un militar care a impus respect si în tabãra inamicului. Povestile bãtrânilor nu se mai opresc aici, când vine vorba de acest monument al României. În 1943, Dumestiul devine pentru câteva ceasuri capitala tãrii. În prezenta regelui Mihai si a peste 3.000 de soldati care au format un lant uman, maresalul a fost condus pe ultimul drum sub privirile prietenului sãu, maresalul Antonescu. Din cer, acum 74 de ani, o escadrilã de avioane veghea ca nu cumva înmormântarea maresalului sã se transforme într-un mãcel total. Iatã, asadar doar câteva indicii care sã vã motiveze sã parcurgeti paginile ce urmeazã. Am dedicat acest ziar doar evenimentelor de atunci, fãrã sã-l alterãm cu nicio altã informatie a momentului. Este, dacã vreti, respectul pe care noi, redactia Vremea Nouã, îl arãtãm fatã de acest moment mãret cum este Centenarul Marii Uniri. Anul ce urmeazã va fi crucial pentru evocarea acestor momente glorioase. Vom relata în continuare, în paginile ziarului, despre modul cum vasluienii au contribuit la fãurirea Marii Uniri. Despre misiunile imposibile ale soldatilor de rând care au înfruntat ploaia de gloante cu pieptul deschis, dar si cu inima curatã, convinsi cã înfãptuiesc un vis vechi de peste 2000 de ani, dar si despre faptele intelectualilor sau politicienilor momentului care au pus mai presus interesul national decât cel personal realizând un ideal ce la un moment dat pãrea de neatins. Aceasta va fi contributia noastrã la Centenarul Marii Uniri. Editia de astãzi este doar un început. Multumim tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea acestui demers jurnalistic, în special primarilor, profesorilor de istorie, prietenului nostru Dan Ravaru, dar si celor care sunt personajele cheie în povestirile noastre. Nu în ultimul rând, le multumesc colegilor mei din redactie care au înteles importanta acestui moment si au pus umãrul la realizarea acestei editii speciale.
La Multi Ani, România!
La Multi Ani, Vaslui!
Lucian Timofticiuc, director Vremea Nouã
