Eseu de Ioan-Luca Vlad, consilier juridic onorific si Cancelar al Decoratiilor Regale, Casa Majestãtii Sale Regelui
Anul acesta, Ziua Eroilor, care în mod traditional coincide cu Înãltarea Domnului, se sãrbãtoreste concomitent cu o altã mare sãrbãtoare a Crestinãtãtii, praznicul Sfintilor Împãrati si întocmai cu Apostolii Constantin si mama sa, Elena. Traditia nationalã a suprapunerii memoriei Eroilor neamului nostru pe ziua Înãltãrii este consfintitã juridic prin art. 39 din legea nr. 379/2003, aceasta fiind una dintre putinele zile de sãrbãtoare nationalã fixate în functie de sãrbãtori religioase (Zilele Armatei, Marinei si Aviatiei sunt alte asemenea ocazii).
Ziua Eroilor, prin dubla sa semnificatie istoricã si religioasã, aduce laolaltã cele douã institutii perene care au fost si rãmân „partenerii istorici” ai Coroanei Române, prin formele lor specifice de legitimitate (traditie, merit, organizare ierarhicã). În acest context, pentru Familia Regalã, Ziua Eroilor reprezintã un moment de rememorare al angajamentului peren fatã de toti cei care, de-a lungul generatiilor, s-au jertfit pentru Natiunea Românã.
Parafrazând cuvintele Majestãtii Sale Regelui, jertfa eroilor este simbolul sacrificiului pe care neamul l-a fãcut pentru realizarea idealului national, pret al înfãptuirii întregirii Patriei, a României independente, bogate, libere si prospere. În suferinta lor se gãseste nãdejdea bucuriei de mâine, forta poporului nostru de a renaste si a trãi în demnitate si bunãstare, în tara minunatã ce i-a fost hãrãzitã.
Într-adevãr, fiecare dintre Suveranii nostri a avut o legãturã specialã cu Armata. Dacã primul, Carol I, a participat la lupta pentru Independenta nationalã pe front, alãturi de bravii sãi ostasi, cel de-al doilea, Ferdinand I, a condus cu dibãcie lupta nationalã în Primul Rãzboi Mondial. Reginele noastre, Elisabeta si Maria, au fost mereu aproape de soldati, prin activitatea lor sanitarã si de binefacere, organizând asa cum puteau mijloacele de alinare a suferintelor rãzboiului. Iar Regele Mihai însusi, în ceasul hotãrâtor al supravietuirii noastre nationale, s-a bazat pe loialitatea si profesionalismul armatei noastre pentru a realiza trecerea României alãturi de Natiunile Unite si eliberarea teritoriului de fortele inamice germane.
Prin credinta arãtatã mereu de Armatã, cea care s-a lãsat cel mai greu comunizatã si atrasã în mrejele delatiunii si distrugerii caracterului, aceasta si-a croit un loc unic în inima Regelui, dar si a întregii Familii Regale. Familia Regalã, prin actiunile sale publice, doreste sã continue aceastã legãturã traditionalã, clãditã cu dragoste si jertfã, dintre Eroii neamului si Natiune, traditie care este insuficient onoratã de societatea zilelor noastre.
Acesta este motivul pentru care unul dintre primele proiecte ale Regelui dupã întoarcerea în tarã a fost sã strãbatã jumãtate de Europã, cu masina, pe urmele soldatilor nostri eliberatori, oprindu-se în locurile marilor bãtãlii la care acestia au participat în Al Doilea Rãzboi Mondial. În rãspuns, acum cîtiva ani, unul dintre orasele eliberate de Armata Regalã Românã, Kromeriz din Cehia, i-a acordat cetãtenia de onoare.
Altetele Lor Regale Principesa Margareta si Principele Radu au participat de asemenea la manifestãrile prilejuite de Ziua Eroilor, în locuri simbolice, dorind sã atragã astfel atentia societãtii asupra importantei acestei zile. O importantã nu doar Statalã si Nationalã, ci si personalã, fiecare familie de români având pe cineva care a luptat, a fost rãnit sau s-a jertfit într-unul dintre rãzboaiele secolului ce a trecut. Pentru acest motiv, Familia Regalã trateazã Ziua Eroilor ca pe o adevãratã sãrbãtoare nationalã, care ne priveste pe fiecare dintre noi.
În ziua de 21 mai, Principele Radu al României va participa la Cluj, alãturi de autoritãtile locale si de reprezentantii Bisericii, la sãrbãtorirea Zilei Eroilor de cãtre Divizia a 4-a de Infanterie „Gemina” a Armatei Române, subordonatã Statului Major al Fortelor Terestre. Divizia Gemina este activã din august 1916, fiind înfiintatã printr-un decret al Regelui Ferdinand ca Armata de Nord. Ostasii sãi au participat la mari misiuni din Primul si Al Doilea Rãzboi Mondial, precum Ofensiva din Transilvania din 1916, Bãtãlia de la Oituz si eliberarea orasului Praga, fiind comandatã, alãturi de alte mari nume ale istoriei noastre militare, de chiar Maresalul Constantin Prezan (august-noiembrie 1916).
Sperãm ca sãrbãtorirea de anul acesta sã redeschidã calea onorãrii asa cum se cuvine a Eroilor nostri si sã readucã în casele românilor bucuria si mândria redescoperirii traditiilor nationale.
