spot_imgspot_img
18.5 C
Vaslui
29-apr.-2024

Ziua Unirii la Husi- lectie de istorie si înghionteli politice!

- Advertisement -

CONTRASTE Ziua Unirii la Husi a adus cu sine o emotionantã lectie de istorie predatã de profesorul Costin Clit, dar si de colonelul (r), veteran de rãzboi, Lucian Petrescu, cei doi vorbind multimii, adunate lângã bustul domnitorului Cuza, despre mãretia unui fapt istoric fãrã de care nu s-ar fi putut naste România. “Luati aminte la povestea lui Mos Ion Roatã, domnilor politicieni!”, le-a transmis, aluziv, profesorul Clit oamenilor politici prezenti la eveniment. “În spiritul Unirii, dati-vã mâna, dreapta cu stânga”, i-a îndemnat, blajin, si preotul Marcel Miron. Politicienii însã, tot… dezbinati au rãmas, ba au gãsit prilejul sã se si “întepe” unii pe altii, înainte de a depune coroane de flori, în cinstea Fãuritorului României Moderne.

Ceremonia de cinstire a Zilei de 24 Ianuarie, zi a Unirii Principatelor Române, la Husi, a avut loc în parcul “Cuza”, unde se aflã bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Au participat: prefectul Radu Renga, primarul municipiului Husi, Ioan Ciupilan, viceprimarul Ioan Valeriu Ciupilan, vicepresedintele CJ Vaslui, Corneliu Bichinet, deputatii Toader Dima si Florin Ciurariu, comandantul Batalionului 202 Apãrare CBRN (ID), Adrian Vasile Perdun, Florin Nacu, seful STPF Vaslui, Mihai Carp, seful IJP Vaslui, dar si reprezentanti ai SRI, ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgentã si ai Jandarmeriei locale, precum si elevi, profesori, dar si veterani de rãzboi. Dupã tedeumul sustinut de trei preoti, în frunte cu protopopul de Husi, Marius Antohi, alãturi de care a oficiat slujba si pãrintele Marcel Miron, politicienii au fost invitati sã ia cuvântul. Si dacã prefectul Radu Renga a avut un discurs destul de scurt, Corneliu Bichinet a tinut sã îsi facã remarcatã prezenta, nu doar prin vorbe, dar si prin… fapte: a însfãcat stativul pe care era spijinit microfonul si l-a întors spre multime, alegând sã se aseze cu spatele la bustul domnitorului Cuza. “Mie îmi place sã vorbesc cu fata la oameni”, a explicat acesta, zâmbind. “A spus domnul profesor Clit cã la Husi s-a nãscut Cuza, dar dacã mã duceam la Bârlad, auzeam cã acolo s-a nãscut, iar dacã mergeam la Galati, cred cã si pe acolo unii ar fi spus la fel. Cert este cã Alexandru Ioan Cuza sigur s-a nãscut într-o zi si undeva, într-un singur loc”, a spus Corneliu Bichinet în discursul sãu, pe care l-a încheiat apoi, sugubãt, cu o micã întepãturã la adresa primarul de Husi: i-a urat acestuia “la multi ani”, dar si, aluziv, sã aducã lumina în cartierele “Dric 2″ si “Dric 3″. Cum Ciupilan a fost urmãtorul la cuvânt, a tinut sã facã o observatie: “Dacã tot vãd eu cã unii cautã pozitia corectã de unde sã vorbeascã, eu cred cã aceasta este”, a spus, vizibil supãrat, Ciupilan, punând înapoi stativul, în asa fel încât cei care vor dori sã ia cuvântul, sã stea cu fata la statuia lui Cuza. Dupã acest moment care i-a fãcut sã zâmbeascã pe cei prezenti, alti politicieni nu s-au mai încumetat sã ia cuvântul. Au depus însã coroane de flori din partea partidelor politice sau a institutiilor pe care le-au reprezentat, la bustul domnitorului Cuza.

“Pasoptistii nu s-au pus în genunchi în fata Europei, ci au pus-o în fata faptului împlinit”!

Dincolo de aceste tachinãri politice, ceea ce a rãmas frumos în urma evenimentului de ieri, a fost mica lectie de istorie predatã de profesorul Costin Clit. Cu emotie în glas, acesta a spus: “La mijlocul secolului al XIX-lea, nationalismul s-a ridicat si a fost promovat de cãtre liberalii vremii. Iatã, si Principatele Române, despãrtite de-a lungul secolelor, din cauza tiraniei imperiilor din jur, si-au gãsit un scut legal de a-si realiza “Mica Unire”. În cadrul Conferintei de la Paris, de la 1856, contele Walewski, fiul lui Napoleon I, care era atunci Ministrul de Externe al Frantei, a propus unirea Moldovei cu Tara Româneascã. Prin Tratatul de la Paris, s-a decis convocarea unor adunãri ad-hoc si consultarea tãrii. La 1858, Marile Puteri au oferit Principatelor o Unire trunchiatã: doi Domni, douã Guverne, douã Adunãri Legislative. Însã, pentru prima datã, în 1857, a fost consultat si Mãria sa Tãranul. Ne aducem aminte de povestea cu Mos Ion Roatã, care ar trebui sã fie si un îndemn pentru politicienii de astãzi, la unire si la realizarea bunãstãrii poporului român. Însã oamenii vremii, pasoptistii, nu s-au pus în genunchi în fata Europei, ci au pus-o în fata faptului împlinit: au ales la Iasi, pe 5 ianuarie, si la Bucuresti, pe 24 ianuarie, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, originar de aici, din orasul Husi. Trebuie sã stiti cã aceste meleaguri au mai oferit doi oameni mari ai vremii: Mihail Kogãlniceanu si Anastasie Panu. Iatã-l pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, reprezentând interesele celor multi, ale tãranilor, cãci am fost un popor de tãrani, asa cum suntem si astãzi, nu?”, a întrebat, retoric, profesorul Clit. În acelasi ton emotionant, veteranul de rãzboi, colonelul (r) Lucian Petrescu, a subliniat o concluzie importantã: “Dibãcia lui Cuza, împreunã cu iscusinta diplomaticã a lui Costache Negri si Vasile Alecsandri, au deschis calea spre aceastã uniune deplinã, astfel cã cel dintâi Parlament s-a putut întruni la Bucuresti în 24 ianuarie 1862. De aici înainte, documentele interne poartã titulatura: ROMÂNIA! Iar proclamatia datã de Cuza Vodã anuntã: “Nationalitatea românã este întemeiatã”!

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.