spot_imgspot_img
20.2 C
Vaslui
29-mart.-2024

“Dupã amiezi culturale la Vaslui”

- Advertisement -

CONFERINTÃ… Biblioteca Judeteanã “Nicolae Milescu Spãtarul” a fost gazda unei noi conferinte marca “Dupã amiezi culturale la Vaslui”. Tema aleasã de aceastã datã a fost “Exilul literar românesc. O istorie cu multe necunoscute”. Lectorul universitar dr. Livia Icob, de la Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi, alãturi de profesorul univ. dr. Constantin Dram, le-au povestit vasluienilor amãnunte mai putin cunoscute din viata scriitorilor români care au ales calea exilului. Dimitrie Cantemir, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Elena Vãcãrescu si Martha Bibescu sunt doar câtiva dintre scriitori români care au trãit în exil.

Subiectul ales pentru aceastã întâlnire culturalã din Sãptãmâna Patimilor nu a fost întâmplãtor, cãci “fãrã a cãdea în metaforã sau în sentimentalism, marii actori care contureazã lumea exilului literar românesc au trecut prin acele suferinte si patimi pe care Biblia le pune pe seama unui personaj simbol. Dacã e sã ne referim, spre exemplu, la Monica Lovinescu, la Eugen Ionescu sau la Emil Cioran, putem sã constatãm cu usurintã cã acesti oameni au fost mari nefericiti si sacrificati. Istoria literaturii române contemporane nu-i asazã în locul binemeritat. Si ca sã demonstrez aceastã idee, fãrã partipriuri, vã spun doar cã sãptãmâna trecutã, Monica Lovinescu a avut aniversarea zilei de nastere si nu am vãzut si nici auzit la radio sau la televizor vreo stire sau mãcar vreun comentariu despre Monica Lovinescu. În fond, numele României, asa cum îl cunoastem noi, pasionatii de artã, dominatã de culturã si spiritualitate si care, prin vocile exilului românesc, modificã si metamorfozeazã tipul literaturii vest-europene si, asa cum se întâmplã actualmente, si americane”, a spus lectorul univ. dr. Livia Iacob, în cadrul conferintei.

Eugen Ionescu, “scriitorul român de limbã francezã”

“Traditia exilului românesc este foarte veche. Dateazã din 1705, de la romanul “Istoria ieroglificã” a lui Dimitrie Cantimir. A fost scris în perioada în care a fost trimis în exil de propriul sãu frate, iar romanul e un rãspuns fatã de modul fanariot în care erau organizate lucrurile în acele vremuri. Dar existã si o traditie a exilului si în perioada post-pasoptistã. Spre exemplu, Iulia Hasdeu, Martha Bibescu, Elena Vãcãrescu. La începutul anilor 2000, o cercetãtoare germanã, Eva Behring, spunea cã exilul literar românesc este cel mai important fenomen de masã care se petrece în spatiul vest-european si american. România a avut cel mai mare procentaj de scriitori plecati în afara granitelor tãrii, acolo unde si-au constituit o operã de sine stãtãtoare în limba românã sau în cea de adoptie. Sunt multi autori români care au mers în tãri precum Franta, Germania, Marea Britanie, SUA si au schimbat acolo chipul literaturii. Pentru acesti autori, exilul a fost o formã de osândã, de pedeapsã, dar deopotrivã a fost una dintre cele mai fertile modalitãti de a schimba si de a metamorfoza chipul culturilor mari vest-europene. În dramaturgie, specie vitregitã în manualele scolare, avem douã nume uriase: Eugen Ionescu, creatorul si întemeitorul teatrului absurd în spatiul vest-european, si Matei Visniec, continuatorul sub alte forme, post-moderne, a mostenirii lui Eugen Ionescu. Dar nimeni nu se mai întreabã astãzi dacã teatrul lui Eugen Ionescu s-a nãscut în România sau în strãinãtate. Este un mare scriitor român, dar totodatã este si un scriitor francez, asa îl considerã francezii. Indiferent cã vorbim despre poezie, prozã sau dramaturgie, temele acestei literaturi sunt: nostalgia fatã de ceva ce am pierdut si nu vom putea recupera niciodatã si tema personajului inadaptat care, de fapt, îi disimuleazã foarte bine pe marii inadaptati care construiesc exilul românesc”, a mai spus lectorul univ. dr. Livia Iacob.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.