INVITATIE… Scoala Gimnazialã “Stefan Anghelutã” din Chitoc îmbracã haine de sãrbãtoare. Unitatea de învãtãmânt împlineste, zilele acestea, 140 ani de când îndrumã elevii pe drumul educatiei. În semn de celelebrare a acestui moment important, cadrele didactice organizeazã, astãzi, un simpozion dedicat marelui filantrop care patroneazã scoala: Stefan Anghelutã. Manifestarea va începe cu un moment artistic pregãtit de elevi (sub coordonarea învãtãtoarelor Doinita Gheronte, Constantina Pilã, Gabriela Axinte) si va continua cu un film documentar – “Ecouri din Ograda Bisericii” (prof. Dorin Pînzariu), dar si cu referate prezentate de profesorul Dan Ravaru – “Orizonturi culturale la Chitoc”, Laurentiu Chiriac – “Familia boiereascã a Spãtarului Stefan Anghelutã”, Gheorghe Baciu – “Stefan Anghelutã si scoala acestuia de la Chitoc”. De asemenea, simpozionul va mai cuprinde momente de muzicã folk sustinute de cantautorul Romicã Brunchi, dar si alocutiuni ale fiicelor si fiilor satului, care au contribuit la dezvoltarea si promovarea comunitãtii.
Cine a fost Stefan Anghelutã? Stefan Anghelutã este primul primar al târgului Vaslui. Potrivit revistei “Milesciana”, revistã de promovare a culturii vasluiene, editatã si tipãritã de Biblioteca Judeteanã “Nicolae Milescu Spãtaru”, “s-a nãscut în Moldova anului 1799 (potrivit inscriptiilor de pe cele douã portrete ale acestuia, aflate în cele douã ctitorii ale sale, bisericile Nasterea Maicii Domnului (1852-1855) din satul Chitoc, Lipovãt si Adormirea Maicii Domnului (1860-1862) din satul Bahnari -Vaslui sau în anul 1800, conform Vidomostiei boierilor moldoveni din anul 1829, unde este mentionat ca fiind fiul polcovnicului Sãmion Anghelutã. De-a lungul vietii a îndeplinit diferite functii: în anul 1820 era polcovnic potrivit Catagrafiei târgului Vaslui din acelasi an, în care printre cei 8 polcovnici mentionati, era consemnat si Stefan Anghelutã. Conform Marei Arhondologii a boierilor Moldovei din anii 1835- 1856 a fost <<dupã izvod: paharnic>> , iar <<pentru slujbe: spãtar>> (1847), iar Lista boierilor moldoveni din anul 1851, îl mentiona în aceeasi functie pe care a detinut-o cel putin pânã în anul 1855; de asemenea, în anul 1861, a fost postelnic, potrivit inscriptiei de pe tabloul votiv de la Chitoc. Ascensiunea lui Stefan Anghelutã reflectã <<schimbãrile economico-sociale ce au constituit suportul politicii de acordare a rangurilor>> între anii 1849-1856 de cãtre Grigore Alexandru Ghica vv, care a introdus în <<casta boiereascã>> oameni din <<starea de jos>>, <<politica>> de acordare a rangurilor operând o înnoire a <<castei>> boieresti. În calitate de presedinte al Eforiei Vasluiului (1853) s-a implicat în conflictul dintre târgoveti si proprietara târgului Vaslui, Elena Subin, nãscutã Ghica, conflict început încã din secolul al XVIII-lea: <<Se rãdicase la mare onoare si la o situatie politicã un om din popor – Stefan Anghelutã – care din mare arendas al mosiilor mãnãstiresti din Vaslui ajunsese si mare propietar. În jurul acestui Stefan Anghelutã s-a grupat tot spiritul nou de democratie, de emancipare, ca G. Petala, C. Sion, M. Kogãlniceanu>>“.
