Consiliul Judetean Vaslui investeste prin muzeul judetean 30.000 de lei în „Aleea Domnitorilor” din Cricova, Republica Moldova. Banii alocati de CJ Vaslui vor servi la decontarea realizãrii unei statui în bronz a domnitorului Alexandru cel Bun.
Consilierii judeteni, reuniti joi în sedintã extraordinarã, au suplimentat bugetul Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui cu suma de 67.500 de lei, conform celor expuse în raportul care însoteste proiectul de hotãrâre a Consiliul Judetean. Suma este necesarã institutiei pentru decontarea realizãrii unei statui a domnitorului Alexandru cel Bun, în valoare de 30.000 de lei, pentru refacerea site-ului institutiei si pentru acoperirea unei pãrti a cheltuielilor muzeului cu energia electricã. Pe la începutul anului, autoritãtile din Cricova, Republica Moldova, s-au decis sã amenajeze în zona centralã a orasului o alee dedicatã domnitorilor români, proiect pentru realizarea cãruia au solicitat si implicarea fratilor lor de peste Prut, pentru cã domnitorii nu au fost doar ai lor, ci si ai nostri. Astfel cã 9 consilii judetene din tarã, printre care si Consiliul Judetean Vaslui, au fost rugate sã contribuie financiar la realizarea „Aleii Domnitorilor” din Cricova. Vasluienii vor plãti 300 de milioane de lei vechi pentru ca bustul domnitorului Alexandru cel Bun sã nu lipseascã de pe alea centralã a orãselului Cricova. Alãturi de acesta, pe „Alea Domnitorilor” vor mai fi asezate statuile lui Dimitrie Cantemir, – finantatã de CJ Suceava -, Petru Rares, din contributia CJ Neamt, a domnitorului Vlad Tepes, decontatã de Primãria sect. 4 Bucuresti, Mihai Viteazu, (CJ Timisoara), Mircea cel Bãtrân ( Buzãu), Vasile Lupu (Botosani), Tudor Vladimirescu (Galati), Alexandru Lãpusneanu (Bacãu), Stefan cel Mare, finantat de CJ Suceava, iar statuia lui Alexandru Ioan Cuza, de sefii de la CJ Iasi. În principiu, primãria din Cricova va inaugura complexul statuar în luna august drept un simbol care sã marcheze împlinirea a 200 de ani de la semnarea, la sfârsitul rãzboiului ruso-turc, a tratatului de pace de la Bucuresti, act care a însemnat alipirea Moldovei din stânga Prutului Imperiului tarist.
