Aceasta este suma pe care câteva firme de asigurări au adunat-o de la toate cadrele medicale din judeţ, de când a intrat în vigoare Legea malpraxisului. Revoltător este însă că, din această sumă uriaşă, nici măcar un cent nu a fost achitat ca despăgubire vreunui pacient ieşean afectat, în cei 7 ani de funcţionare a legii. Unde se duc aceste profituri imense şi pentru ce mai avem această lege? Chiar şi în cazuri dovedite de malpraxis, asiguratorii au găsit chichiţe pentru a nu achita nimic. În astfel de cazuri, cei care au greşit au plătit cu bani de acasă, nu de la asigurator. Cadrele medicale acuză clauzele bizare din contracte, unele de-a dreptul aberante. La nivel naţional, în toţi aceşti ani s-au achitat despăgubiri în doar 5 cazuri.
Teoretic, asigurarea de răspundere profesională reprezintă siguranţa pe care o au cadrele medicale în cazul în care aduc un prejudiciu unei persoane, dar şi siguranţa pacienţilor, dacă sunt nevoiţi să suporte anumite consecinţe, din neglijenţa medicilor. Asigurarea de malpraxis este obligatorie în România din anul 2006, dar de cele mai multe ori rezultatele nu apar niciodată. Deşi firmele de asigurări încasează anual sume colosale, cazurile în care s-au plătit despăgubiri sunt aproape inexistente. În ţară, nu au fost mai mult de cinci pacienţi care au primit bani de la firme, iar în Iaşi niciun cadru medical acuzat de malpraxis nu a fost scutit de plata daunelor de către firmă, ci a fost nevoit să dea din propriul buzunar. Asta în condiţiile în care a plătit anual asigurare. Hârtia aşa-zis „acoperitoare“ conţine numeroase nonsensuri, clauze care fac ca despăgubirea să nu mai fie acoperită de firmele de asigurări. Anual, piaţa asigurărilor de malpraxis de la Iaşi se ridică la circa 300.000 euro. Iar în cei 7 ani de funcţionare, s-au încasat de la cadrele medicale din Iaşi peste 2 milioane de euro. Sumele pe care cadrele medicale le plătesc pe an pleacă de la 5 euro pentru asistenţi medicali şi farmacişti şi ajung la 40 de euro pentru medicii chirurgi.
Două probleme
Toate cadrele medicale, de la asistente şi până la medici chirurgi, sunt obligate din 2006 de lege să încheie asigurare de malpraxis. Doar aşa le vor fi eliberate avizele de membri ai Colegiului Medicilor din care fac parte şi vor putea practica. Exercitarea profesiei de medic nu poate fi făcută dacă respectiva persoană nu încheie o asigurare de răspundere civilă. În sistemul medical românesc se conturează două probleme. Pe de o parte, numărul cazurilor de malpraxis confirmate este foarte mic, în comparaţie cu numărul medicilor reclamaţi la Colegii, iar pe de altă parte, chiar şi în cazul în care se atestă culpa medicală, firmele de asigurări nu plătesc despăgubiri. Astfel, indiferent de situaţie, asigurările de malpraxis par a nu avea niciun rost. În Iaşi, vorbim despre o piaţă a asigurărilor de circa 300.000 euro anual, numărul asiguraţilor apropiindu-se, potrivit şefului Colegiului Medicilor Iaşi, de 14.000 de plătitori. Cazurile în care la Iaşi s-a efectuat plata despăgubirilor nu există. „La nivelul întregii ţări, în intervalul 2006-2011, comisia de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor a analizat 725 de dosare în care au fost reclamaţi 916 medici, dintre care 198 de medici au fost sancţionaţi, cei mai mulţi cu mustrare, iar 11 nu au mai avut dreptul să profeseze. Calitatea de membru al Colegiului s-a retras doar în cazul unui medic. Din informaţiile pe care le am, doar cinci medici au fost despăgubiţi de firmele de asigurări. La Iaşi au fost reclamaţi în jur de 500 de medici în ultimii zece ani, însă doar la patru dintre aceştia s-a considerat culpă medicală. Bineînţeles că societăţile de asigurări nu au plătit niciun leu, iar medicii au fost nevoiţi să scoată bani din propriul buzunar“, a declarat prof.dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Clauze ciudate
Potrivit acestuia, societăţile ridică fel de fel de clauze, în aşa fel încât să nu plătească pentru greşeala medicului. „În primul rând, foarte puţine societăţi încheie asigurări de malpraxis cu daune morale. În Iaşi sunt doar trei, restul având doar plata daunelor materiale. Nu poţi, ca medic, să faci doar pentru cele materiale. Dacă e să greşeşti, cu siguranţă vei fi pus să dai şi daune morale“, a adăugat prof.dr. Astărăstoae. Acesta susţine că una dintre clauzele prevăzute în contract este anunţarea societăţii de asigurări la 24 de ore de la depunerea sau soluţionarea reclamaţiei pacientului la Colegiul Medicilor. „Este imposibil să ştii imediat ce măsuri s-au luat sau când ai fost reclamat. Durează câteva zile până ajunge hârtia la fiecare în parte. Mai există varianta în care medicul respectiv are o problemă sau este plecat din ţară, şi chiar nu are cum să anunţe societatea“, a menţionat preşedintele Colegiului Medicilor.
O altă clauză care stârneşte cele mai mari nemulţumiri este neplata, în cazul în care se retrage dreptul la practica medicală. „Ar trebui acoperite daunele, indiferent dacă mai au sau nu dreptul să profeseze. De multe ori, când se consideră malpraxis, se retrage şi dreptul de a mai profesa. Atunci care mai este rolul asigurărilor pentru care plătim anual“, a declarat prof. dr. Maria Stamatin, directorul medical al Maternităţii „Cuza Vodă“. Un caz concret este al medicului chirurg Mariana Butnaru de la această maternitate. Aceasta a fost acuzată de malpraxis în anul 2011, după ce a chiuretat o femeie care nu era însărcinată. Fostele colege de la spital spun că a plătit victimei suma de 100.000 de lei, drept despăgubiri „Astfel de asigurări nu ne ajută cu nimic. Medicul a plătit din buzunarul ei toţi banii, aşa cum a putut, pentru că societatea nu a dat niciun leu, deşi era asigurată. Ar fi trebuit să primească echivalentul în lei a 62.000 de euro, atât cât prevede legea în cazul unui chirurg“, a adăugat prof.dr. Stamatin.
Despăgubiri limitate
Pe lângă clauzele fără sens, multe dintre condiţii sunt scrise cu litere foarte mici pe contracte, iar medicii spun că peste ele de multe ori asiguratorul trece foarte repede sau chiar nu le arată deloc. Medicii susţin că sumele pe care le plătesc sunt destul de mici tocmai pentru că societăţile nu despăgubesc. Cu toate acestea, având în vedere numărul mare de cadre medicale care-şi desfăşoară acitivitatea numai în judeţul Iaşi, societăţile ajung să încaseze anual 300.000 euro. Asta înseamnă că, în cei 7 ani de când funcţionează sistemul, numai la Iaşi firmele de asigurări au încasat fără să întoarcă nimic peste 2 milioane de euro.
Chiar şi în cazul în care societatea plăteşte daunele morale, acestea nu dau mai mult de 25% din suma pe care medicul trebuie să o plătească. Acest răspuns au primit reporterii „Ziarului de Iaşi“, atunci când au sunat la mai multe firme de asigurări. „Pentru un medic primar, societatea despăgubeşte maximum 37.000 euro. Cu 22 euro pe an, sunt incluse şi daunele morale, iar cu 17 euro, doar daunele materiale. În cazul în care o hotărâre judecătoarească prevede despăgubirea, la daunele morale nu se dă decât un procent de 25% din suma cerută de pacient“, a declarat un reprezentant al firmei de asigurări Omniasig. La aceeaşi societate, un asistent medical se poate asigura cu 7 euro pe an, suma neacoperind decât daunele materiale.
Preşedintele Colegiului Medicilor s-a arătat indignat de faptul că nimeni nu înştiinţează instituţia dacă vreun anumit medic primeşte sancţiune. „Nimeni nu ne spune nimic şi se încalcă legea în acest fel. Noi habar nu avem ce se petrece. Şi în cazul medicului Naum Ciomu, Colegiului Medicilor nu a primit nicio înştiinţare. La el, ştiu că societatea de asigurări a plătit doar daunele materiale, însă nu şi pe cele morale. Ele au fost achitate de Primărie şi de spitalul unde-şi desfăşura activitatea medicul“, a declarat prof.dr. Astărăstoae. Potrivit acestuia, în judeţul Iaşi îşi defăşoară activitatea 3.400 de medici şi circa 10.000 de asistente medicale, la care se adaugă aproximativ 500 de medici de familie, 250 de medici stomatologi, plus alte specializări.
„O metodă de stors bani“
Medicii consideră că asigurările obligatorii de malpraxis reprezintă doar o metodă de stors banii. „Niciodată nu s-a plătit niciun leu, deşi au fost cazuri când s-au cerut doar daune materiale. Mai apare şi problema acoperirii în timp. Poliţele ieftine oferă o acoperire doar pe durata de valabilitate a contractului respectiv. Însă, sunt foarte mici şansele în care cineva merge la medic, imediat îşi dă seama că s-a produs o eroare, iar a doua zi are şi o soluţionare. Astfel de lucruri durează şi sunt situaţii când trec luni de zile până când pacientul se simte rău“, a precizat prof.dr. Mircea Onofriescu, managerul Maternităţii „Cuza Vodă“.
De suferit au şi pacienţii. Fără o decizie judecătorească care să ateste o culpă medicală, societăţile nu despăgubesc, iar astfel bolnavul rămâne şi cu sechele şi fără bani, în urma proceselor deschise, pentru că nu primeşte nimic de la medic.
Pentru a rezolva problema asigurărilor de malpraxis, Colegiul Medicilor va include, pe proiectul de lege, un contract-cadru în care societăţile să negocieze direct cu pacientul şi să plătească sumele aferente în termen de 90 de zile. „Prejudiciul trebuie acoperit. Este mai simplu ca pacientul să se adreseze direct societăţii şi să-şi primească banii. Când comunicarea este doar între medic şi asigurator, mereu se prevăd diferite clauze pentru a nu mai despăgubi“, a precizat preşedintele Colegiului Medicilor din România.
ziaruldeiasi.ro
