RECOMANDARE CIUDATÃ…La sedinta CLM Bârlad de pe 17 decembrie, deputatul Adrian Solomon a fãcut consilierilor o recomandare: sã gãseascã bani în bugetul local pentru a face, în scurt timp, un “Monument al Eroilor” reprezentativ pentru Bârlad, precum si pentru înfiintarea în Casa Memorialã “Gheorghe Gheorghiu Dej” din localitate, a unui “Muzeu al comunismului”!
Pentru cã toate problemele Bârladului s-au terminat, canalizãrile au “invadat” cartierele lipsite de acest confort si strãzile sunt asfaltate “tiplã”, deputatul Adrian Solomon face recomandãri consilierilor cum sã cheltuie bugetul local! Prezent la sedinta ordinarã de pe 17 decembrie, a CLM Bârlad, deputatul Adrian Solomon, presedintele PSD Bârlad, a precizat consilierilor ce trebuie sã facã, în cel mai scurt timp, “monumentul eroilor bârlãdeni ai celor douã rãzboaie mondiale si un muzeu al comunismului!” “Ca sã cinstiti cum trebuie memoria dr. Constantin Teodorescu, pentru cã mai aveti câteva luni de mandat, sper sã reusiti împreunã sã împliniti un alt vis al doctorului, al Garnizoanei Bârlad si al veteranilor de rãzboi, si anume acela de a avea un momunent reprezentativ al eroilor bârlãdeni cãzuti în cele douã rãzboaie mondiale si nu numai. Trebuie sã vã gânditi sã prindeti o sumã de bani la buget si într-o sedintã ulterioarã sã gãsiti calea cea mai directã sã dati formã si viatã acestei idei. De asemenea, mai este ideea <<Muzeului Comunismului>>. Mai nou, am fost împreunã cu câtiva istorici în fosta casã memorialã a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, unde se lucreazã la o expertizã si o sã vedem care este calea de urmat pentru a pune si acest proiect în practicã. Si copiii de astãzi trebuie sã stie cum s-a trãit înainte de 1989, ce s-a întâmplat bun si ce s-a întâmplat rãu, iar Bârladul, poate datoritã acestei case meoriale a lui Gheorghe Gheorghiu Dej, sã fie un punct de reper în regãsirea istoriei anterevolutionare”, a recomandat consilierilor Adrian Solomon.
Lectia de istorie: Gheorghe Gheorghiu Dej, tiranul comunist!
Gheorghe Gheorghiu Dej s-a nãscut la 8 noiembrie 1901 la Bârlad, fiind fiul lui Tãnase si al Anei Gheorghiu. Dupã cele patru clase de gimnaziu, s-a calificat în meseria de electrician. Ulterior si-a completat studiile la institutul Politehnic din Bucuresti, devenind inginer electrotehnician. În 1930, a aderat la Partidul Comunist din România P.Cd.R, dupã doi ani fiind ales secretar al Comitetului de actiune a ceferistilor. Dupã un timp, a fost cooptat în Comitetul Central (C.C) al P.C.d.R. În 1933, a organizat greva ceferistilor, a fost arestat si trimis în judecatã în fata Cosiliului de Rãzboi al Corpului II Armatã, care l-a condamnat la 12 ani de muncã silnicã. În 1935, a fost ales membru al Comitetului Central al P.C.d.R. În 1945, a vizitat Moscova, unde a discutat un “plan de socializare” a României. A fost ministru al comunicatiilor si cel al Lucrãrilor Publice, al Economiei Nationale (1945-1946). A luat parte, alãturi de dr. Petru Groza, la audienta acordatã, la 30 decembrie 1947, de Mihai I, rege al României (1926-1930; 1940-1947), prin care cei doi au impus abdicarea acestuia. Odatã cu instaurarea deplinã a fortelor progresiste la putere si intensificarea procesului de socializare a tãrii, de care a fost, în cea mai mare parte, responsabil, Dej a detinut functii dintre cele mai importante în partid si în stat fiind prim-secretar, demnitate pe care, cu o întrerupere (1945-1954; 1955-1965), a detinut-o pânã la moarte. Printre “mãretele realizãri” ale lui Ghe. Ghe. Dej se numãrã: Reforma Agrarã (Colectivizarea), Nationalizarea principalelor mijloace de productie economice din România, epurarea armatei, politiei, jandarmeriei si adminsitratiei locale de toate “elementele” fidele vechiului regim politic si de evrei. Cireasa de pe tort a dictaturii comuniste a lui Ghe. Ghe. Dej o constituie desfiintarea Bisericii Greco-Catolice si întãrirea Bisericii Ortodoxe.
