Un scandal de amploare musteşte de câteva luni între compania viticolă Cotnari SA şi autorităţile ieşene. Cel mai mare producător de vinuri româneşti ar fi primit ilegal fonduri europene pentru un teren al statului pe care l-a exploatat, teren despre care o instanţă de judecată a stabilit că ar fi fost acordat în baza unui contract ilegal. Scandalul scoate la iveală modul în care, în trecut, mii de hectare din patrimoniul public era acordate, fără respectarea legii, unor persoane fizice sau juridice. Printre acestea s-a numărat şi Cotnari SA, care mai bine de un deceniu a exploatat sute de hectare ale statului în baza unui document declarat ilegal de o instanţă.
Începuturile
Contractul amintit a fost semnat între compania Cotnari şi Agenţia Domeniilor Statului (ADS) în toamna anului 2000. Erau vremuri când, prin liderii PNŢCD, Cotnari SA, fostul IAS Cotnari, avea mare trecere la autorităţile locale şi centrale. Se întâmpla la doar câteva zile după ce întreprinderea viticolă era privatizată şi trecea din patrimoniul public în cel privat. Odată cu privatizarea, a expirat şi vechiul contract de concesiune în baza căruia Cotnari exploata teren viticol, şi nu numai, în judeţul Iaşi. În octombrie 2000, ADS decide să încheie un nou contract de concesiune cu Cotnari, ignorând însă proaspătul statut privat al acestei societăţi.
Lipsa organizării unei licitaţii, aşa cum prevedea legislaţia încă de atunci, avea să se descopere peste mai bine de un deceniu. În baza contractului de concesiune respectiv, ce avea numărul 17/19 octombrie 2000, consultat de reporterul „Ziarului de Iaşi”, Cotnari primea un teren de 1.257 de hectare, format din aproximativ 225 de hectare teren arabil, 85 de hectare păşuni, 63 de hectare fâneţe şi 882 hectare de vii. Asta în condiţiile în care, în 1990 de exemplu, IAS Cotnari deţinea circa 2.000 ha de vie. De-a lungul anilor, mai mulţi cetăţeni din zonă au început să ceară statului bucăţi din pământul pe care Cotnari îl exploata, iar ADS a încheiat cu firma ieşeană diferite acte adiţionale prin intermediul cărora suprafaţa de teren a scăzut considerabil. Ultimul act adiţional, cu numărul 10/30.12.2010, a adus suprafaţa statului ce era exploatată de Cotnari la circa 365 de hectare.
