Episcopul Husilor, în lacrimi
FUNERALII….Mitropolitul Moldovei, Înalt Preasfintitul Teofan, va oficia slujba de înmormântare.
DOLIU… Momente grele pentru Preasfintitul Corneliu, Episcopul Husilor. Mama sa, Ruxandra Onilã, a încetat din viatã duminicã, în urma unor probleme de sãnãtate. Ieri, casa si curtea pãrinteascã din Corni-Albesti a Episcopului a devenit neîncãpãtoare pentru zecile de preoti si sãteni veniti sã fie alãturi de familia acestuia. Printre cei prezenti s-au aflat Protopopul Bârladului, preotul Vasile Lãiu, Protopopul Vasluiului, preotul Adrian Chirvasã, dar si multi alti preoti din comunele vasluiene. De asemenea, la procesiune au fost chemati si elevii de la Seminarul Teologic din Husi, care au cântat alãturi de dascãli si de sãteni „Sfinte Dumnezeule”, exact asa cum cer dogmele religioase. Slujba specificã a fost condusã de un sobor impresionant de preoti. Cu ochii în lacrimi si vizibil afectat de pierdere, Înalt Preasfintitul si cei doi frati, alãturi de prieteni, colegi si vecini, au condus-o pe „doamna Ruxandra”, cum o stiau cu totii, spre biserica din sat. Va fi înmormântatã azi, în jurul orei 11:00, lângã sotul ei, decedat în 2013.
În satul Corni-Albesti toti oamenii sunt alãturi de Înalt Preasfintitul Corneliu, Episcopul Husilor. Îl stiu de când era mic si au cuvinte numai de bine despre acesta si familia lui. „Se trage dintr-o familie de oameni gospodari din Albesti. Au fost trei fete si doi bãieti. Rosca îi spunea când era fatã. A fost colegã de clasã cu mine. Era tare cuminte. Si-a fãcut o familie frumoasã cu Eugen si a avut grijã ca toti cei trei copii ai lor sã se realizeze în viatã”, ne spune un vecin.
„Ea i-a insuflat Episcopului dragostea pentru bisericã”
Sãtenii mai povestesc cã atât Episcopul, cât si mama acestuia i-au ajutat mai mereu pe cei din comunitate. „Doamna Ruxandra a fost o femeie de toatã nãdejdea. Cuminte, la locul ei. A avut grijã de copii si le-a insuflat dragostea pentru bisericã. Copiii ei au crescut cu copiii mei. Toti trei au fost cuminti. Înalt Preasfintitul a avut de mic înclinatii cãtre bisericã. Când murea câte un pui, o pisicã, le fãcea groapã, le punea cruce si le cânta. Îi îngropa. Cred cã asa s-a nãscut. Niciodatã nu a creat probleme, dimpotrivã, ne-a ajutat ori de câte ori am avut nevoie. În urmã cu câtiva ani, când a murit fiul meu în Tulcea, ne-a ajutat. Si cu bani, si cu alimente. Pe o vecinã de-a mea, când i-a murit sotul, la fel. Niciodatã nu a zis <<nu>>. De câte ori ne-am dus la treabã, ne-a plãtit. Are vie mare, are grãdinã, a avut si pãsãri. Oameni gospodari. În ultimul timp, nu prea s-au mai preocupat de astfel de lucruri. Ea era bolnavã, avea probleme cu inima, dar si cu picioarele. A fost internatã pe la Bucuresti, pe la Iasi. Au dus-o peste tot. Nu au mai avut ce sã-i facã. Asta i-a fost scris”, ne povesteste o vecinã.
Mama Episcopului, iubitã de toti sãtenii
Linistea domneste în fata casei în care Episcopul Husilor a copilãrit. Câteva zeci de oameni asteaptã ca mama acestuia, doamna Ruxandra – cum o stiu multi dintre ei -, sã iasã pentru ultima oarã. Când – în cele din urmã – a iesit, deodatã a început sã plouã mãrunt. Înalt Preasfintitul pãrea dãrâmat. Durerea, gândul cã de acum nu o va mai vedea niciodatã si neputinta de a putea împiedica asta sunt incomensurabile. În ochii multora dintre cei prezenti s-au adunat lacrimi. Chiar dacã nu ti-e rudã, când vezi suferinta unor oameni care se pregãtesc sã-si înmormânteze mama, cea mai iubitã fiinta din viata unui om, nu poti fi de piatrã. Dupã slujba specificã efectuatã de un sobor de preoti, convoiul funerar s-a îndreptat spre bisericã. Trupul mamei Episcopului a fost depus aici, urmând ca azi sã fie înmormântatã crestineste alãturi de sotul ei.
