PUNCT DE VEDERE…În ultima perioadã, tot mai multe voci se ridicã împotriva noilor modificãri adoptate sau pe cale sã fie adoptate de cãtre guvernantii PSD. Aceste mãsuri par sã fie fãcute “cu dedicatie” pentru cei care astãzi conduc destinele tãrii si multe dintre ele vin în sprijinul infractorilor. Legat de aceste modificãri si la solicitarea jurnalistilor, DIICOT, structura centralã, dã publicitãtii un punct de vedere în care aratã, negru pe alb, cât de nocive pot fi aceste modificãri si cum acestea pot bloca cel putin 1.200 de dosare antidrog.
Tot mai multe voci se ridicã împotriva guvernantilor care si-au pus în gând sã modifice, cu orice pret, Codul Penal astfel încât parlamentarii certati cu legea sã scape de urmãrirea penalã si de rãspundere în fata judecãtorilor. De retinut a fost si iesirea nervoasã a ministrului Florin Iordache care a afirmat, printre aletele cã “dacã se impune vom instaura chiar si dictatura”. În acest context au început, pentru prima datã în istoria recentã a României, un protest al magistratilor în unele judete din tarã. De asemenea, procurorii DIICOT, prin structura centralã, au trimis presei un punct de vedere în care explicã cum vor afecta noile modificãri, anchetele penale pe care acestia le desfãsoarã. “Ne exprimãm surprinderea si îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfãsoarã acest proces, fãrã transparentã si fãrã consultarea unor experimentati practicieni ai dreptului din domeniul justitiei penale. Elaborarea si adoptarea Noului Cod Penal si a Noului Cod de Procedurã Penalã s-au desfãsurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesionalã si dezbateri la care au participat experti, practicieni, cadre universitare, asociatii profesionale, etc. Chiar si în aceste conditii de laborioasã si îndelungatã elaborare a modificãrilor la cele douã coduri cadru, esentiale în activitatea de tragere la rãspundere penalã a persoanelor care au sãvârsit infractiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecinte semnificative atât pentru subiectii procesuali cât si pentru organele judiciare. Aceste erori au fãcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practicã judiciarã neunitarã si impredictibilã si consecutiv, un numãr important de decizii ale Curtii Constitutionale care au admis exceptiile de neconstitutionalitate a normelor procesuale vizate. Respectarea drepturilor si libertãtilor fundamentale este un imperativ constitutional si pentru magistratii procurori, deopotrivã interesati în alinierea legislatiei nationale la standardele europene în aceastã materie. Totodatã pentru satisfacerea functiei sociale consacrate constitutional, procurorii trebuie sã dispunã în activitatea judiciarã, în cadrul cãreia reprezintã interesele generale ale societãtii si apãrã ordinea de drept precum si drepturile si libertãtile cetãtenilor, de instrumente procesuale si procedurale fãrã de care aflarea adevãrului într-o cauzã penalã ar deveni iluzorie. Neoficial am luat act de un numãr semnificativ de amendamente la Codul penal si Codul de procedurã penalã formulate în contextul procedurilor în desfãsurare la Comisia Specialã Comunã a Camerei Deputatilor si Senatului, care reprezintã, în opinia noastrã, reglementãri excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivã si care vor avea ca finalitate o nouã amputare a posibilitãtilor tactice de investigare a infractiunilor în vederea tragerii la rãspundere penalã a persoanelor care le-au sãvârsit. Considerãm, la rândul nostru, esentiale respectarea dreptului la apãrare si caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a pãstra tãcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a cãuta probe incriminatoare cât si dezincriminatoare, comunicarea publicã realizatã de cãtre organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale. Directiva a cãrei transpunere se urmãreste si care stabileste standarde minime cu privire la prezumtia de nevinovãtie la nivel comunitar este deja, în covârsitor de mare mãsura, implementatã în legislatia penalã din România. Fãrã a beneficia la acest moment de o formã oficialã care sã consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar constienti de faptul cã în cadrul lucrãrilor de azi ale Comisiei, sunt dezbãtute si aprobate amendamente importante, ne manifestãm întreaga disponibilitate de a participa la consultãri pentru elaborarea modificãrilor necesare legislatiei penale de naturã a consolida atât garantiile prezumtiei de nevinovãtie a persoanelor suspecte sau inculpate, garantiile procesului echitabil cât si garantiile necesare pentru apãrarea ordinii de drept si a intereselor generale ale societãtii. Experienta judiciarã a procurorilor din cadrul DIICOT reprezintã, în opinia noastrã, o resursã care nu ar trebui ignoratã în procesul de elaborare si adoptare a modificãrilor legislatiei penale, în mãsura în care o atare modificare este fãcutã cu observarea interesului general al societãtii si pentru apãrarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cat în activitatea de combatere a fenomenelor infractionale grave precum traficul de droguri, traficul de fiinte umane, criminalitatea informaticã, traficul de migranti, criminalitatea organizatã, terorismul si finantarea actelor de terorism, DIICOT se aflã într-o strânsã relatie de cooperare judiciarã internationalã, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept si libertate. Fãrã instrumentele procesuale necesare DIICOT nu-si va putea satisface rolul de partener eficient si credibil în cooperarea judiciarã internationalã în materie. Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor DIICOT si cu un impact deosebit de grav îl reprezintã solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevãzute de art. 97 C.pr.pen. Trecând peste faptul cã sunt frecvente situatiile în care nu exista experti pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure conditii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-stiintificã este singurul act de urmãrire penalã care certificã existenta sau inexistenta substantelor interzise în materialele supuse verificãrii. Fãrã acest mijloc, activitatea DIICOT, care instrumenteazã circa 1200 de dosare anti-drog lunar va fi blocatã din primul moment post-modificare. Modificarea art. 267 C.pr.pen. în sensul restrângerii posibilitãtii organelor de urmãrire penalã de a accesa informatii continute în baze electronice de date detinute de organe ale administratiei de stat si argumentele invocate în sustinerea unei astfel de modificãri reflectã o întelegere total gresitã a naturii investigatiilor penale si a rolului organelor de anchetã penalã. Bazele de date oferã informatii si nu probe. Principiul egalitãti de arme se referã la probe si administrarea lor, singurele elemente pe baza cãrora poate fi înfrântã în cele din urmã prezumtia de nevinovãtie. Modificãrile propuse la art. 83 C.pr.pen cu privire la prezenta inculpatului la proceduri de audiere a diferitilor subiecti procesuali în faza de urmãrire penalã contrazice dispozitii exprese privind audierea unor persoane în cadrul cãreia este exclusã posibilitatea prezentei inculpatului – a se vedea situatia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpatilor nu trebuie sã lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor. În mãsura în care vom lua cunostiintã în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitãtii legislative în domeniul justitiei, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul DIICOT cu privire la modificãrile si amendamentele propuse”.
