Folosind cifrele unui studiu recent efectuat la nivel national de un organism neguvernamental, „Ziarul de Iasi” a estimat cita mita se da in Iasi. Cifra rezultata este una care atrage atentia oricui: 92 milioane de lei noi. Suma este echivalentul a peste 20 milioane de euro, cit valoarea viitorului pod aerian auto Dacia – Pacurari. Aici nu au fost incluse sumele date pentru favoruri in spitale sau in sistemul judiciar. Ce spun oamenii de afaceri si cum comenteaza oficialii judetului?
Nu o singura data v-ati intrebat cita mita se da in Iasi. Cel mai probabil nu ati gasit un raspuns concret. Cu siguranta insa ati auzit vehiculindu-se diferite procente cuprinse aproximativ intre 10 si 30% din valoarea unei licitatii. Acestea au rolul sa inmoaie constiinta responsabililor de achizitii si a sefilor de institutii publice.
Plecind de la aceste procente „Ziarul de Iasi” a calculat suma platita drept spaga. In urma calculelor a reiesit o suma care ar fi asigurat plata unor pensii medii unui numar de 11.000 de pensionari, timp de un an.
Pentru a afla traseul unei spagi sau care sint procentele oferite in functie de domeniul de activitate, reporterii „Ziarului de Iasi” a stat de vorba cu mai multi oameni de afaceri ieseni si functionari publici. Unii au fost de acord sa vorbeasca deschis si sa-si dezvaluie numele, altii, mai reticenti, au ales sa-si pastreze anonimatul.
„Da, mi s-a cerut”
„Ziarul de Iasi” a solicitat pe cale oficiala Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene (DGFPJ) Iasi sa spuna care au fost sumele cheltuite de institutii din judet in 2010 pentru achizitii de bunuri, servicii sau investitii.
Datele oferite de Fisc arata ca anul trecut institutiile cu subordonare locala au cheltuit 615 milioane de lei, din care 129,88 de milioane de lei au fost alocati investitiilor. Luind in calcul un procent mediu de 15% al mitei, atunci rezulta ca in judet s-au oferit sume necuvenite in valoare de 92 milioane de lei.
„Da, mi s-a cerut spaga, dar nu am dat, pentru ca nu cedez asa de usor la chestiuni de genul acesta. Desi nu mai fac afaceri cu statul de mai bine de cinci ani, este evident ca e un fenomen inca destul de prezent, si nu este specific doar romanilor, ci si tarilor mult mai dezvoltate. Toata lumea va recunoaste ca a dat un pachet de cafea sau un buchet de flori, dar nimeni nu va recunoaste ca a dat spaga, si este un fenomen care denatureaza”, a afirmat omul de afaceri Gabriel Mardarasevici, care conduce grupul de firme Radix.
Ce procente se vehiculeaza
Am incercat sa aflam si cum sint stabilite comisioanele platite drept spaga. „Cel mai putin, adica 1-2%, se plateste la diferite licitatii nesemnificative, cum ar fi achizitia de diferite consumabile”, spune un om de afaceri iesean, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
Miza cea mai mare se pare ca este acolo unde sint in joc fonduri europene. „Unde sint bani europeni si fonduri nerambursabile, spaga ajunge si la 30% din valoarea proiectului. Nici in domeniul medical nu este mai mica”, ne-a declarat un director din cadrul unei institutii publice.
„Spagile variaza de la 1% pina la 20%. Toata lumea se plinge si se vaita ca exista exagerare, dar nimeni nu vede ca cele mai mari contracte, fie ele locale sau nationale, sint cistigate de multinationale? Nu cred ca ele au alta practica. In timp ce ai nostri sint aratati cu degetul, strainii isi vad linistiti de treaba”, a sustinut un alt om de afaceri din Iasi.
„Ziarul de Iasi” a incercat sa afle si care este traseul unei mite precum si destinatia ei finala. Desi de multe ori s-a zvonit ca banii ar ajunge sub forma de cotizatie la partid, se pare ca oamenii de afaceri si functionarii stiu altceva. „Negocierile se poarta direct, de la om la om. Asa se dau si banii. Fara intermediari. Mai exista si alte forme mascate de spaga, de genul cadourilor sau achizitiilor de imobile in strainatate”, a afirmat un functionar public.
„Nu s-au retras si stau acolo, in cochilie”
Si presedintele CJ, Constantin Simirad, stie de comisioanele cerute in judet si cunoaste cazuri concrete, dar refuza sa le mentioneze. „Nu risc un proces. Nu este usor de dovedit si un flagrant este greu de realizat. La noi, la SPADJ (n.r. – Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene), e batalie mare pentru accesul la spaga si sint multi bagati acolo. Din pacate, nu am dovezi. Am auzit si eu de procente de 10-15%, dar la alte institutii am auzit ca se cere mai mult. Parerea mea este ca licitatiile sint mai bine supravegheate, iar spagarii au fost alertati cu toate arestarile din ultima vreme si s-au mai potolit. Oricum nu s-au retras si stau acolo, in cochilie, si asteapta”, a sustinut Simirad.
–––
Bancnota antispaga
Fenomenul mitei este cunoscut in toata lumea. Daca unele state au preferat sa inchida ochii cind vine vorba de spaga, in alte tari organizatiile non-guvernamentale cauta solutii pentru diminuarea acestei practici. Una din tarile in care spaga face parte din cotidian este India, aici, anual, oferindu-se favoruri in valoare de 50 miliarde de dolari.
In consecinta, Organizatia 5th Pillar a gasit cea mai originala metoda de a stopa coruptia. Aceasta a scos pe piata bancnota de „zero ruppes” (n.r. – moneda nationala a Indiei). Persoanele care au acceptat sa intre in program ofera astfel de bancnote functionarilor corupti.
De mentionat ca bancnota este realizata dintr-o hirtie mai tare, care nu se indoaie, astfel ca cel care o primeste nu poate sa o impatureasca si sa o bage imediat in buzunar.
–––
Cazuri de mita din Iasi, descoperite
Cazurile de mita oferita in diferite situatii si sub diverse forme au inceput sa iasa la iveala dupa mai multe descinderi ale Directiei Nationale Anticoruptie. In judetul Iasi, judecatoarea Georgeta Buliga a fost prinsa in flagrant cu mita in sertarul in care isi tinea lenjeria intima, cei 4.000 de euro fiind oferiti pentru a da o sentinta favorabila la partajarea bunurilor unei familii.
Avocata ieseana Lilieana Cremenitchi a fost arestata dupa ce a pretins 15.000 de euro pentru a influenta magistratii si autoritatile locale intr-un dosar de licitatii in valoare de 6 milioane de lei. Anchetatorii sustin ca banii au fost solicitati de la omul de afaceri Gheorghe Apopi, administratorului firmei Apopi&Blumen, cite 5.000 de euro pentru fiecare dintre cei trei judecatori din completul de la Curtea de Apel, fosti colegi ai sotului avocatei, care judecau contestatia la o licitatie mentionata, decizia urmind a fi data in favoarea lui Apopi.
In acest dosar sint acuzati si Dragos Ionut Dascalu, director in cadrul firmei Viarom Construct SA Bucuresti, precum si Nicolae Hogas, director in cadrul firmei Apopi&Blumen Iasi, care au primit interdictia de a parasi tara.
