Incredibil! Muzeul județean a recuperat un “mizilic” de doar 800 de lei, din dosarul “jafului” de peste 300 mii lei!

JUDECATĂ… Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui a reușit să recupereze un “mizilic” din dosarul “jafului” de peste 300.000 lei. Procesul intentat fostei contabile-șefe a ajuns, după mai puțin de un an de judecată, la o primă decizie: fosta angajată a fost obligată să plătească 862, 93 lei drept despăgubiri materiale. Suma este infimă, chiar mai mică decât cheltuielile de judecată pe care trebuie să le achite: “obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1053 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Respinge restul pretențiilor, ca neîntemeiate”, se arată în hotărârea Tribunalului Vaslui. Procesul trebuia să se încheie în luna iunie, însă dosarul a fost repus pe rol, iar ambele părți au fost chemate să spună dacă fosta contabilă “a solicitat alocarea de fonduri pentru efectuarea plăților facturilor pentru care ulterior s-au perceput penalități”. Cazul este, însă, departe de a fi finalizat, întrucât, în paralel, a mai fost deschis un proces împotriva fostei contabile, săptămâna aceasta, pe 10 noiembrie, urmând să se judece al doilea termen. De cercetarea penală din acest caz nu se știe, însă, momentan nimic. Deși a trecut un an jumătate de la momentul începerii anchetei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui nu a înaintat dosarul instanței.

Reamintim că un raport al Curții de Conturi, realizat anul trecut, a scos la iveală cum, timp de trei ani, s-au furat peste 300.000 lei din conturile de la Trezorerie. Aceștia erau scoși din conturile Finanțelor Publice Vaslui, în baza CEC-urilor de numerar, iar apoi justificați cu facturi false. Pentru ca totul să pară „real”, au fost folosite două firme radiate în 2008, adică inexistente din punct de vedere fiscal. Ba mai mult, au fost operate plăți în fals (nereale) către anumiți furnizori. Spre exemplu, în 2020, Muzeul Județean a plătit 42.929 lei pentru cartușe, tonere, acuarele, pensoane, măști de protecție, prestări de servicii la evenimente culturale, rechizite, furnizare gaz și materiale pentru reparații, dar achizițiile în realitate nu au fost făcute. Facturile și ordinele de plată au fost falsificate, iar furnizorii trecuți în documente au spus că nu au livrat bunurile către instituție, prin urmare nici nu au încasat banii. O parte din prejudiciu a fost recuperat. „Ulterior întâlnirii echipei de audit cu conducerea muzeului, managerul entității, Mocanu Ramona Maria, a formulat plângere penală, însă doar pentru prejudiciul de 138.360 lei (n.r. recuperat ulterior de la fosta secretară cu atribuții de caserie)”, se arată în Raportul Curții de Conturi. Directoarea a explicat, apoi, că a cerut recuperarea prejudiciului doar pentru un an întrucât “noi am avut dreptul să cerem (n.r. ANAF-ului) doar extrasele de pe 2020, nefiind organe de control”. Curtea de Conturi a identificat două persoane (n.r. foste angajate) vinovate de producerea prejudiciului: „în perioada 2018-2020, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către M. M. B. – contabil șef și M. B. – secretar, s-a produs o pagubă bugetului local în sumă totală de 308.594 lei, sumă care provine din banii care au fost ridicați din Trezorerie și pentru care s-au întocmit documente false pentru a acoperi lipsa din gestiune sau nu există documente justificative, pentru care au fost calculate majorări de întârziere la plată în cuantum de 52.635 lei”.

28 noiembrie 2022 – data până la care muzeul județean trebuie să implementeze toate măsurile impuse de Curtea de Conturi

În urma controlului respectiv, auditorii publici externi au impus muzeului nouă măsuri spre implementare. Din acestea, cinci au fost implementate, două – implementate parțial și două neimplementate. Măsurile nepuse în practică sunt: “extinderea verificărilor în termenul de prescripție în vederea stabilirii întinderii și cuantificării prejudiciului privind plățile efectuate pentru decontarea nelegală a unor cheltuieli fără documente justificative, recuperarea acestuia, cu perceperea de majorări de întârziere calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul până la recuperarea integrală, inclusiv analizarea oricăror forme de răspundere pentru recuperarea sumelor plătite nelegal” și “verificarea în interiorul termenului de prescriere a integralității tuturor sumelor ridicate prin CEC-uri din conturile de disponibilități de la Trezoreria Vaslui, a realității plăților efectuate prin casierie (n.r. inclusiv stabilirea și cuantificarea prejudiciului cauzat, precum și stabilirea persoanelor care se fac vinovate de păgubirea bugetului județean); organizarea operațiunilor cu numerar derulate prin casieria entității cu aplicarea procedurilor operaționale de lucru”. Prima măsură nu mai poate fi pusă în practică, pentru că a intervenit termenul de prescripție, astfel că auditorii publici externi au dat un nou termen – 28 noiembrie 2022 – până la care trebuie implementată cealaltă măsură, precum și celelalte două parțial implementate.

Prejudiciul de 40 mii lei (din 2018) a fost dat uitării

Auditorii publici externi au stabilit că “decontarea fără respectarea prevederilor legale (lipsă documente justificative) a condus la crearea unui prejudiciu bugetului instituției în anul 2018 în sumă de 40.760 lei, stabilit în baza eșantionului verificat, sumă care la data prezentului control este prescrisă”. Pentru anul 2020, aceștia au stabilit un prejudiciu de 1866 lei, provenit tot din decontarea cheluielilor achitate necuvenit, însă au precizat că “verificarea echipei de audit s-a făcut pe bază de eșantion și nu cuprinde toate operațiunile derulate de entitate în anii 2018 și 2020. Mai mult, din anul 2019, nu s-a verificat nicio operațiune la misiunea de audit efectuată”. Astfel, Curtea de Conturi a constat că, deși instituția trebuia să extindă verificările privind plățile efectuate pentru decontarea nelegală a unor cheltuieli fără documente justificative și să recupereze sumele stabilite ca prejudiciu, ținând cont de termenul de prescripție, acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai mult de atât, auditorii publici externi au precizat că “nu s-a luat măsura stabilirii răspunderii în sarcina persoanelor care se fac răspunzătoare, singura informație pusă la dispoziția echipei de audit fiind inserarea datelor de identificare cu numele și prenumele persoanelor care aveau responsabilitatea păstrării documentelor pentru operațiunile auditate pe bază de eșantion în anul 2018, fără a se prezenta alte documente (de exemplu: cercetare administrativă, expertiză contabilă etc.)”.

Dumitru Buzatu: “trebuie să așteptăm rezultatul anchetei”. Să așteptăm să…

Întrebată de auditorii publici externi de ce instituția pe care o conduce nu a putut să implementeze măsura impusă, directoarea Ramona Mocanu a explicat: “complexitatea măsurilor pe care le-am avut de îndeplinit a necesitat o perioadă mare de timp; având în vedere că trebuie să ne continuăm și activitatea curentă și trebuie să rezolvăm și un număr mare de deficiențe din anii anteriori a dus la neîndeplinirea măsurii”. La aceeași întrebare, actualul contabil șef a răspuns: “măsura de față necesită o perioadă de timp mare pentru verificare și analiză a documentelor existente la dosare; lipsa timpului necesar nu mi-a permis ducerea la îndeplinire a acestei măsuri”. De asemenea, și președintele Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, dar și directorul executiv al Consiliului Județețan, Mircea Țuțuianu, au fost nevoiți să răspundă la întrebare: “așa cum rezultă și din documentele puse la dispoziție auditorilor externi, pentru prejudiciul de 42.626 lei (n.r. 40.760 lei – cheltuieli decontate fără documente justificative în 2018 și 1866 lei cheltuieli de deplasare achitate necuvenit în anul 2020) nu s-au găsit documente justificative, iar acest sens a fost întocmit un proces verbal de constatare privind lipsa documentelor justificative din dosarele contabile, înregistrat la nr. 5028/02/06.2021. Acest proces verbal de constatare a fost înaintat către Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice. Având în vedere că este o cercetare penală în desfășurare, consider că trebuie să așteptăm rezultatul anchetei pentru a ne îndrepta către persoana/persoanele vinovate în vederea recuperării prejudiciului”.