Jaful de la muzeu: sechestru pe averea fostelor angajate care ar fi furat peste 300.000 lei. Sunt acuzate de delapidare în formă continuată

PROCES… Judecătoria Vaslui a dispus începerea judecății celor două angajate de la muzeu, care ar fi furat peste trei sute de mii de lei din conturile Trezoreriei. Este vorba despre fosta contabilă șefă – Văleanu (fostă Botez) Maria-Magdalena și fosta secretară cu atribuții de casier – Bădeanu Marcela. Acestea sunt acuzate de săvârșirea infracțiunilor de delapidare în formă continuată, fals material în înscrisuri și uz de fals în formă continuată. Potrivit anchetatorilor care au preluat raportul Camerei de Conturi Vaslui, cele două foste angajate au scos din conturile Trezoreriei 308.594 lei, în baza CEC-urilor de numerar. În rechizitoriul întocmit de anchetator sunt 54 de acte materiale, primul act material fiind înregistrat pe 13 martie 2018, iar ultimul, pe 25 noiembrie 2020. Cele două vor fi judecate în stare de libertate, însă instanța a dispus instituirea sechestrului pe averile acestora: terenuri și case în județul Vaslui. Surprinzător, în singura declarație de avere a fostei contabile, disponibilă pe site-ul muzeului județean, în 2018 Văleanu (fostă Botez) Maria Magdalena nu deținea niciun imobil, însă în rechizitoriul întocmit de anchetatori se arată că s-a pus sechestru pe mai multe bunuri imobile ale acesteia din comuna Miclești.

În urmă cu aproape patru ani, un control efectuat de Camera de Conturi Vaslui la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” a scos la iveală detalii incredibile despre cum, timp de trei ani, s-au furat bani din instituție, chiar din conturile de la Trezorerie. Aceștia erau scoși din conturile Finanțelor Publice Vaslui, în baza CEC-urilor de numerar, iar apoi justificați cu facturi false. Pentru ca totul să pară „real”, au fost folosite două firme radiate în 2008, adică inexistente din punct de vedere fiscal. Ba mai mult, au fost operate plăți în fals (nereale) către anumiți furnizori. Spre exemplu, în 2020, Muzeul Județean a plătit 42.929 lei pentru cartușe, tonere, acuarele, pensoane, măști de protecție, prestări de servicii la evenimente culturale, rechizite, furnizare gaz și materiale pentru reparații, dar achizițiile în realitate nu au fost făcute. Facturile și ordinele de plată au fost falsificate, iar furnizorii trecuți în documente au spus că nu au livrat bunurile către instituție, prin urmare nici nu au încasat banii. „Ulterior întâlnirii echipei de audit cu conducerea muzeului, managerul entității, Mocanu Ramona Maria, a formulat plângere penală, însă doar pentru prejudiciul de 138.360 lei (n.r. recuperat ulterior de la fosta secretară cu atribuții de caserie)”, se arată în Raportul Curții de Conturi. Directoarea a explicat, apoi, că a cerut recuperarea prejudiciului doar pentru un an întrucât “noi am avut dreptul să cerem (n.r. ANAF-ului) doar extrasele de pe 2020, nefiind organe de control”.

Muzeul județean, parte civilă în dosar pentru suma de 222.868 lei

La aproape patru ani de la sesizarea faptelor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a finalizat cercetările și a trimis dosarul în instanță. Pe 30 decembrie anul trecut, Judecătoria Vaslui a dispus începerea judecății celor două inculpate: Văleanu (fostă Botez) Maria Magdalena și Bădeanu Marcela. Muzeul Județean “Ștefan cel Mare”, prin directoarea Ramona Mocanu, s-a constituit parte civilă în acest dosar penal cu suma de 222.868 lei. Asta pentru că, în 2021, muzeul a primit prin virament cinci sume de bani de la Bădeanu Marcela, care au însumat 138.360 lei. Suma totală, de care a fost prejudiciat muzeul, a fost de 361.229 (308.594 lei, ridicați în numerar din conturile Trezoreriei, la care se adaugă accesorii în sumă – 52.635 lei). “Documentele transmise ulterior de către Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui din care reiese că scopul a fost de a induce conducerii muzeului ideea efectuării unor plăți prin contul de trezorerie cu ordine de plată sau ridicări de numerar pentru necesitățile instituției (plăți diurne, deplasări etc.), când, de fapt, sumele de bani care erau ridicate în numerar prin intermediul filelor C.E.C. erau efectiv însușite de către inculpații Bădeanu Marcela și Văleanu (fostă Botez) Maria-Magdalena. Dovada recuperării sumei de 138.360,90 lei prin virament, conform extraselor de cont din data de 17.03.2021, 19.03.2021, 25.03.2021 și 31.03.2021 de la inculpatul Bădeanu Marcela”, se arată în dosar.

Expertiză tehnică contabilă, cerută de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice

În 2023, organele de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul I.P.J. Vaslui – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au dispus efectuarea unei expertize tehnice contabile, fiind stabilite următoarele obiective: “1. Ce sume de bani au fost ridicate în anii 2018, 2019 și 2020 din conturile de disponibil deschise la trezorerie și nu au fost înregistrate ca încasare de numerar în registrul de casă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui? 2. Pentru sumele ridicate din trezorerie și neînregistrate la încasări în registrul de casă cum se operau și justificau plățile din extrasul de cont? Se vor prezenta detaliat aceste operațiuni de justificare, pe tip operațiune, dată, beneficiarii și CUI-urile aferente, consemnate în aceste documente. 3. Pentru sumele ridicate din conturile deschise la trezorerie și operate la încasare în registrul de casă există documente justificative privind plata acestor sume? Sumele nejustificate se vor prezenta pe date cu explicațiile înscrise în registrul de casă. 4. Sunt decontările ce figurează ca fiind plătite, fără îndeplinirea condițiilor legale, către salariați de Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, pentru anii 2018, 2019 și 2020, defalcate pe salariați, cu redarea datei pentru fiecare plată? Se va prezenta și motivația pentru care plățile respective sunt considerate nelegale. e) 308.594 lei este suma totală reprezentând plăți nelegale înregistrate la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui în anii 2018, 2019 și 2020 și care este componența acesteia pe ani și pe tipuri de operațiuni neconforme?”, se arată în dosar.

Contabila și secretara modificau extrasele de cont, ca să nu se afle că scoteau bani din Trezorerie

SMECHERIE… Potrivit Raportului de expertiză tehnică contabilă judiciară, suma totală ce reprezintă ridicări de numerar neînregistrate în registrul de casă și încasări operate în registrul de casă fără documente de justificare a plății este de 342.362 lei, defalcată pe ani astfel: pentru anul 2018 – 86.900 lei, pentru anul 2029 – 131.120 lei și pentru anul 2020 – 124.342 lei. Pentru sumele ridicate din trezorerie și neînregistrate la încasări în registrul de casă se operau și justificau plățile din extrasul de cont astfel: “lipsa extrasului sau paginii respective din dosarele Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui, fără a fi atașat extras modificat; modificare extras inițial prin copiere pagină inițială în două pagini și omiterea operațiunii privind ridicarea de numerar ce nu este înregistrată în registrul de casă; modificarea extrasului inițial prin eliminarea operațiunii de ridicare de numerar; modificarea extrasului de cont prin înlocuirea beneficiarului pentru suma ridicată în numerar și neînregistrată în registrul de casă, ca fiind plăți către furnizori, prima modificare de acest fel este făcută în 13 iunie 2019”, se arată în expertiza tehnică contabilă.

Fosta contabilă șefă a muzeului, solicitări suplimentare în cadrul expertizei contabile: “cine a avizat operațiunile?”

ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS… Fosta contabilă șefă a cerut obiective suplimentare în cadrul expertizei tehnice contabile. Astfel, aceasta a cerut să se afle: “de către cine au fost ridicate aceste sume de bani, cine a avizat operațiunile și cine avea obligația de înregistrare a acestora în registrul de casă?”. Expertul contabil a răspuns că “în lipsa documentelor expertiza nu se poate stabili de către cine, ca persoană, au fost ridicate aceste sume de bani și cine a avizat operațiunile. La trezorerie predarea sumelor în baza CEC de ridicare numerar se face pe bază de semnătură fiind nominalizată astfel persoana/persoanele care au primit efectiv fiecare sumă de bani ridicată cash. Semnătura înregistrării în registrul de casă este a casierului, cel care a ridicat suma de bani din trezorerie a exercitat în fapt atribuțiunile de casier în ziua respectivă și era obligat să procedeze la înregistrarea în registrul de casă și justificarea sumei prin plată sau predare pe bază de documente la alt casier dacă a fost cazul”. O altă întrebare la care fosta contabilă a cerut să se răspundă în cadrul expertizei a fost “ce semnături de întocmire și de avizare poartă aceste documente?”. Iar expertul contabil a răspuns: “Consider că întrebarea se referă la documentele de la obiectivul “a” (n.r. de la întrebarea anterioară). După cum am arătat la obiectivul precedent, aceste documente lipsesc. Dacă aceste documente ar fi fost identificate, se putea răspunde la expertiză cu numele persoanelor în clar înscris în documente cu menționarea existenței unui anumit număr de semnături indescifrabile, fără a putea preciza cui aparțin”.