In memoriam dr. Augustin Ilies. Medicul ar fi trebuit sã împlineascã astãzi 74 ani

IN MEMORIAM… Medicul Augustin Ilies ar fi trebuit sã împlineascã astãzi 74 de ani. Ne-a pãrãsit într-o zi fatidicã de luni, anul 2015, însã el a rãmas în amintirea tuturor vasluienilor care i-au fost pacienti, colegi si prieteni. „Un medic chirurg extraordinar si un mare om. L-am cunoscut personal, mi-a operat copiii în diverse ocazii si niciodatã nu a primit nimic, cum se mai întâmpla la alte sectii. Dumnezeu sã-l odihneascã!”, îsi aminteste unul dintre pãrintii copiilor tratati de medicul Augustin Ilies. A fost un profesionist desãvârsit si un doctor dedicat meseriei sale, care rãspundea prezent la fiecare chemare, când era o urgentã la spital. Mãrturii în acest sens sunt nu doar amintirile colegilor, ci si inscriptia de pe fostul sãu garaj de la parterul blocului unde locuia: „Nu blocati, urgente copii!”.

Bunul sãu prieten, doctorul Valeriu Lupu, a fost cel care l-a portretizat cel mai fidel pe cel pe care vasluienii l-au numit la unison «Doctorul Copiilor»: «Augustin Ilies s-a nãscut pe meleagurile de legendã ale Maramuresului, pe16 mai 1951, în localitatea Poiana Botizii, comuna Bãiut, în familia Mariei si a lui Pantelimon Ilies. A absolvit cursurile liceului teoretic din Târgul Lãpus, dupã care a urmat cursurile Facultãtii de Pediatrie din cadrul Institutului de Medicinã si Farmacie Iasi, pe care le-a absolvit în anul 1978. S-a specializat în chirurgie si ortopedie pediatricã, în perioada 1981-1985, la spitalele „Grigore Alexandrescu” si „Marie Sklodowska Curie”, din Bucuresti, la scoala celebrului chirurg pediatru Alexandru Pesamosca, si a lucrat cu ilustrii chirurgi ieseni Nae Niculescu si Gabriel Ionescu. În anul 1992 a obtinut titlul de medic primar, iar imediat în anii urmãtori a fãcut douã specializãri în Occident, la Dundee General Hospital (Marea Britanie) si Liege (Belgia). Din anul 1985, dr. Augustin Ilies a trudit neîntrerupt, timp de 30 de ani în Spitalul Judetean Vaslui, operând si redând sãnãtatea a peste 200.000 de copii. Si-a fãcut astfel datoria fatã de bolnavi, fatã de profesia pe care si-a ales-o, slujind în acelasi timp, cu cinste si devotament, chirurgia pediatricã, pentru delimitarea si afirmarea cãreia a luptat cu perseverentã. A reusit astfel sã înfiinteze, mai întâi, Compartimentul de ortopedie si chirurgie pediatricã (1990), apoi sectia de profil (1992), pe care a impus-o pe plan national prin realizãrile sale, prin prezentarea cazuisticii si rezultatelor obtinute, în peste 30 de lucrãri stiintifice la congresele nationale de profil. A fost membru activ a trei societãti medicale nationale si membru fondator al Societãtii Balcanice de Ortopedie si Chirurgie Pediatricã; de asemenea, a colaborat la revista Pediatria, Revista Medico-Chirurgicalã si Pagini Medicale Bârlãdene”, povestea dr. Valeriu Lupu în urmã cu câtiva ani.

Dr. Ilies, înainte sã treacã la cele vesnice: „Nu medicii salveazã vieti, ci Dumnezeu”

Doctorul Augustin Ilies era cunoscut ca fiind unul dintre cei mai credinciosi medici din judet, sloganul sãu fiind „doctorul trateazã, Dumnezeu vindecã”. Iatã ce declara acesta într-un interviu acordat cu putin timp înainte de a trece la cele vesnice: „Nu medicii salveazã vieti, ci Dumnezeu. El lucreazã prin noi. Noi tratãm si Dumnezeu vindecã.  Dacã omul medic se roagã pentru bolnavul lui, succesele sunt mai mari. Sunt foarte multe momente grele, când te afli în sala de operatie si esti în imposibilitatea de a lua o decizie pentru a trata pacientul. De multe ori, nu stii ce sã faci pentru acel pacient si dintr-o datã îti vine o idee. Dumnezeu te lumineazã si salvezi si bolnavul si pe tine, ca medic, dintr-o situatie delicatã. Foarte des se întâmplã. De aceea spun cã trebuie sã ne rugãm pentru pacientii nostri.  Avem în cabinete icoane si candele care ard. Când ne rugãm, invocãm sfintii cei fãrã de arginti. Multi dintre sfinti au fost medici. Sfântul Pantelimon, spre exemplu, a fost oftalmolog. Existã medici care, înainte de a opera ceva greu, dãdeau o fugã pânã la Muntele Athos, unde se rugau pentru pacient. Exista un sinergism. Doctorul si bolnavul se rugau împreunã, la aceeasi orã, pentru acelasi lucru. Unul acolo, la mãnãstire, celãlalt la spital. Și operatia reusea. De asta spun cã toate vindecãrile sunt fãcute cu lucrarea lui Dumnezeu. Dacã medicul si bolnavul îsi dau mâna în rugãciune, sansele de vindecare cresc. Eu am simtit acest lucru pe pielea mea. Merg la Biserica „Sfânta Parascheva”, unde vinerea seara se face o rugãciune specialã pentru cei aflati în suferintã, pentru cei bolnavi. Și mã duc si eu sã mã rog pentru pacientii mei”, declara medicul Augustin Ilies în ultimul sãu interviu.