Cum risipeste statul român milioane de lei pe Drumul Expres Tisita-Albita, fãrã sã toarne un metru de asfalt

BANI TOCATI… Sãptãmâna aceasta se împlinesc cinci ani de când conducerea Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat, la Bârlad, contractul pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate pentru Drumul Expres Tisita – Albita. Finantat din fonduri europene nerambursabile, acest studiu a fost bugetat cu peste 11 milioane de lei si a fost câstigat de douã companii importante în domeniu, din pãcate fãrã nicio urmare concretã în infrastructura rutierã. Pasii pe loc pe care statul român îi tot bate de ani buni cu acest drum expres, pe sume foarte mari, sunt expresia neputintei si mai ales a dezinteresului pe care politicienii de la centru îl au fatã de aceastã regiune a Moldovei, cea mai vitregitã din tarã din punct de vedere al numãrului de kilometri de autostradã si drumuri de mare vitezã.

Marti, pe 7 iulie 2020, Mariana Ionitã, fosta directoare generalã a CNAIR, a semnat, chiar la Bârlad, în prezenta primarului Dumitru Boros, contractul de servicii având ca obiect „Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru Drum Expres Tisita – Albita”, ofertantul desemnat cîstigãtor al procedurii de achizitie publicã fiind asocierea S.C. Search Corporation S.R.L. – S.C. Egis România S.A. Cu o valoarea de 11.057.073,07 lei fãrã TVA, finantat din fonduri europene nerambursabile, contractul de servicii avea o duratã de 26 luni.

Durata SF-ului aproape cã s-a triplat

Fostul consilier în Ministerul Transporturilor, Adrian Covãsnianu, a vorbit pentru Organizatia „Vaslui vrea Drum Expres” despre evolutia acestui proiect deosebit de important pentru judetul Vaslui: „Îmi aduc aminte cu plãcere de acel moment din urmã cu cinci ani, când, în calitate de consilier onorific în Ministerul Transporturilor, credeam cã, în maximum doi ani, vom avea finalizat Studiul de Fezabilitate pentru Drumul Expres Tisita-Bârlad-Albita. Din pãcate, realitatea ne aratã altceva: dupã 69 de luni (fatã de cele 26 initial prevãzute) si mai multe aditionale, abia am ajuns în etapa obtinerii avizelor, dupã stabilirea traseului si emiterea certificatelor de urbanism pe judetele Vrancea, Galati si Vaslui. CNAIR estimeazã acum cã studiul va fi gata în mai 2026. Încã din 2021 am sustinut ideea unei implementãri etapizate: Drumul Expres pe tronsoanele Tisita-Bârlad si Bârlad-Crasna, rutã TransRegio pe Crasna-Husi-Albita, cu prioritate pentru ocolitoarea Husi. În 2025 se poate corela si cu modernizarea podului de la Albita. Dar dupã studiul de fezabilitate va urma etapa esentialã: identificarea fondurilor pentru proiectare si executie. Cred cu tãrie cã e nevoie de o voce comunã a autoritãtilor locale, a parlamentarilor si, mai ales, a cetãtenilor care sã cearã ferm ca aceastã legãturã vitalã între Bucuresti si Chisinãu sã nu mai fie amânatã. Tine de noi toti sã ne facem auzitã vocea si sã cerem investitii echitabile pentru regiunea noastrã!”

Un real sprijin pentru traficul din judetul Vaslui

Gândit ca o sosea de mare vitezã, Drumul Expres Tisita-Albita leagã localitatea Tisita (Vrancea) de Vama Albita (Vaslui). Acest tronson ar asigura o legãturã directã între douã capitale: Bucuresti si Chisinãu, fiind situat pe reteaua rutierã transeuropeanã TEN-T globalã, având caracter strategic. Lungimea drumului este de aproximativ 160 km, dintre care peste 100 km pe teritoriul judetului Vaslui, conform variantelor de traseu analizate în 2023. Proiectul traverseazã zeci de localitãti din judetele Vrancea, Galati si Vaslui, printre care orasele Bârlad si Husi, urmând sã scoatã traficul greu în afara acestora si sã asigure o legãturã rutierã rapidã spre frontierã. Obiectivul are o importantã deosebitã, deoarece leagã Uniunea Europeanã de Republica Moldova pe cel mai scurt traseu rutier între Bucuresti si Chisinãu. Vama Albita este cel mai tranzitat punct de frontierã de pe granita de est a României, având un volum de trafic de peste patru ori mai mare (mãrfuri si persoane) decât punctele Sculeni sau Galati-Giurgiulesti. Mai mult, înainte de izbucnirea rãzboiului din Ucraina se înregistrau cresteri anuale de 10% ale traficului, ceea ce indicã o tendintã de intensificare a fluxurilor comerciale si de cãlãtorii. Un drum expres modern ar fluidiza semnificativ aceste fluxuri, ar reduce timpii de transport si ar creste siguranta rutierã.