În triunghiul morții din comunele Hoceni, Dimitrie Cantemir și Găgești, ploaia a fost la limită: doar 13 l/mp. Fermierii spun că a plouat cât să nu se usuce porumbul. Iată ce spun despre ce ar fi trebuit să facă primarii

DEZAMĂGIRE PENTRU UNII, BUCURIE PENTRU ALȚII… Fermierii din județul Vaslui sunt încântați de precipitațiile care au căzut aseară în județ, cantitățile fiind între 12 și 50 l/mp. Cei mai mulți dintre ei spun, bucuroși, că ploile din aceste zile au fost aur pentru culturile semănate în primăvara aceasta. Vremea Nouă a relatat pas cu pas cantitățile de ploaie din fiecare zonă în parte, a luat opiniile fermierilor, dar a centralizat și o situație cu recoltatul pentru culturile de grâu, orz, rapiță sau ovăz. În triunghiul morții, așa cum numește fermierul Emil Enache, terenurile agricole din comunele Hoceni, Dimitrie Cantemir și Găgești, precipitațiile nu au fost atât de bogate pe cât se așteptau fermierii. De exemplu, la ferma lui Emil Enache au căzut doar 13 l/mp, în condițiile în care acesta spunea că ar avea nevoie de 30-40 l/mp, pentru a spera la o recoltă normală de porumb și floarea soarelui. Iată că de ce s-a temut, acesta nu a scăpat. Precizase însă că pentru ca porumbul să „supraviețuiască” ar avea nevoie de 15 l/mp. Și cam atât a fost!

„Ploile nu au fost uniforme în județ, a plouat acolo unde sunt păduri sau zone umede cum sunt acumulările de apă. Dumnezeu ne dă, dar nu ne pune în traistă. De exemplu, în zona în care am eu ferma, întinsă pe trei comune, Găgești, Dimitrie Cantemir și Hoceni, sunt foarte multe zone degradate, care ar trebui împădurite. Este aproape o diferență de 10 grade între terenurile expuse la soare și pădure. Vă dați seama că dacă am avea măcar 20% din suprafața județului împădurită, atunci altfel s-ar face agricultura. Vedeți dumneavoastră, rolul acestor păduri sau a acestor liziere cum le făceau comuniștii în trecut, joacă un rol important în microclimatul zonal. Dau exemplul comunei mele, Dimitrie Cantemir. Sunt vreo 700 de hectare în care nici iarba nu mai crește, terenul fiind atât de degradat, încât nici pentru imaș nu mai este bun. Dacă iarba nu are proteine, nici animalele nu dau lapte gustos. România a primit miliarde de lei pentru împădurirea zonelor degradate, dar noi nu am reușit să împădurim nici 15% din cât ni s-a dat”, a spus fermierul Emil Enache.

Emil Enache: „Și vă dați seama ce-ar fi însemnat pentru noi, fermierii, cele 700 de hectare de pădure care ar fi acoperit terenurile degradate!? Ar fi însemnat recolte, oameni angajați și arende mai mari la oameni”

Uniunea Europeana ne dă 400 de euro pe an, pentru hectare de teren degradat și împădurit, pe an, timp de două decenii. România s-a angajat prin PNRR că va reîmpăduri 56.000 hectare, iar Uniunea acorda o subvenție de plantare și pentru întreținere de 400 de euro pe hectar, anual, timp de două decenii. Până în acest moment, România a împădurit doar 8.960 de hectare. Și această cifră arată dezinteresul primarilor în a reîmpăduri terenurile degradate, care ar fi aur pentru agricultori. Unde mai punem că totul ar produce și venituri pentru primărie, pe o perioadă destul de lungă. S-a renegociat la nivelul comisiei și ne-am angajat la mai puțin, la doar 26.000 de hectare. Noua ministră a Mediului însă, Diana Buzoianu, ne-a avertizat că nici ținta aceasta nu o putem realiza și România va fi amendată cu 176 milioane de euro. Iată că Uniunea Europeană ne dă, dar noi nu suntem capabili să absorbim aceste sume, în condițiile în care an de an , temperaturile în România devin insuportabile, iar seceta pedologică cuprinde zone cât mai întinse. Fermierii fac în dreptul lor ce pot. Emil Enache are în satul Pogănești din comuna Stănilești câteva hectare de terenuri degradate, la care seceta a contribuit decisiv. Le-a cultivat cu pădure și lucrul acesta se simte. „Eu în dreptul meu fac ce pot. La Pogănești am împădurit niște terenuri pe care nu aș fi putut să scot un profit de 400 de euro, dar nu spun cât de mult beneficiu îmi aduce pentru terenul agricol adiacent, această pădurice. Dacă facem un calcul, o să vedem că este extrem de puțin, dacă e să împărțim cele 26.000 de hectare la numărul de județe, ar însemna cam 620 de hectare de fiecare județ. Un mizilic! Dacă mai împărțim o dată și la numărul de comune, o să vedeți ce puțin înseamnă. Vorbim de 8 hectare de fiecare comună. De exemplu, la Dimitrie Cantemir, dacă primarul m-ar fi ascultat, astăzi am fi avut o mică pădure de 700 hectare și ar fi avut anual în cont 280.000 euro. Și ar fi avut și oamenii de la ajutorul social unde să muncească, nu să stea să tot taie iarba de pe marginea drumului, cum fac acum. Și vă dați seama ce-ar fi însemnat pentru noi, fermierii, cele 700 de hectare de pădure care ar fi acoperit terenurile degradate!? Ar fi însemnat recolte, oameni angajați și arende mai mari la oameni. Dar noi acum ne uităm la dealurile goale și ne plângem că ne bate Dumnezeu. Practic, ne batem singuri și suntem săraci pentru că nu reușim să folosim avantajele de la Uniunea Europeană”, a spus fermierul Emil Enache.