BANI… Județul Vaslui a atras, în ultimii doi ani, 58 de milioane de lei pentru proiectele de reducere a abandonului școlar: 35.8 milioane lei în prima rundă, pentru 47 de unități de învățământ, și 22.3 milioane de lei în a doua rundă, pentru 22 de unități de învățământ. De implementarea proiectelor s-a ocupat Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, care a devenit „agenție de implementare”. A primit în acest context o alocare de mai multe norme de personal și a preluat un set de responsabilități specifice față de beneficiarii programului, responsabilități precum: verificarea procedurilor de achiziție publică, transmiterea către Ministerul Educației a situațiilor privind sumele estimate a fi utilizate trimestrial, verificarea realității, legalității și regularității cheltuielilor decontate etc. Pentru activitatea prestată, inspectorii școlari angrenați în acest demers au primit diverse sume de bani. Potrivit datelor furnizate de ISJ, coordonatorul proiectelor, adică inspectorul școlar general adjunct, a primit 11.627 lei brut în 2023, iar 59.649 lei brut în 2024. Inspectorul școlar general adjunct a primit 1.736 lei în 2023 și 60.981 lei în 2024. Însă cei mai mulți bani i-a primit un inspector școlar care a îndeplinit funcția de ofițer verificare/autorizare: 46.556 lei în 2023 și 56.691 lei în 2024. Alți ofițeri de verificare/autorizare au primit câteva mii de lei pe an, sumele fiind calculate în funcție de numărul de ore efectiv lucrate, pontate și justificate în fiecare lună.
Printre școlile care au implementat proiecte privind reducerea abandonului școlar și au beneficiat de finanțare prin PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar) se numără unitățile de învățământ din comunele Lunca Banului, Stănileși, Duda-Epureni, Arsura, Tătărăni, Ghermănești, Hoceni, Coroiești, Berezeni, Iana, Băcăoani, Pădureni, Pogana, Ciocani, Alexandru Vlahuță etc. „Finanțarea este folosită pe parcursul perioadei de implementare pentru programe de tipul <școală după școală>; ore remediale 1/1 sau în grup, evaluarea dificultăților de învățare, sprijin colegial între elevi, planuri individuale pentru învățare, cercuri școlare, consiliere și orientare școlară, mediere, activități outdoor, terapie prin artă, dezvoltare de materiale educaționale, coaching, leadership, participarea la cursuri specifice de formare continuă, parteneriate cu alte entități din mediul public-privat, acordarea de subvenții pentru susținerea elevilor în finalizarea învățământului gimnazial, susținerea colaborării școală- părinții – profesori (inclusiv educație parentală), activități de dezvoltare a climatului pozitiv în școală, acțiuni de combatere a violenței, acțiuni anti-bullying, excursii, tabere, festivaluri, activități culturale comunitare, sportive, educație ecologică, educație pentru sănătate. Programul PNRAS reprezintă un instrument strategic de susținere a reformei sistemului educațional, cu obiective adaptate la realitățile și necesitățile educaționale specifice ale fiecărui elev, precum și ale colectivității școlare în ansamblu, integrând în cadrul implementării sale și componente cu impact social. Autonomia școlii în utilizarea resurselor este totală. Granturile sunt implementate direct de către unitățile de învățământ ținând cont doar de limitările legislative și de reglementările impuse de ghidurilor programelor”, a explicat inspectorul școlar adjunct, prof. Mariana Cătănescu.
Școlile au întâmpinat și probleme în implementarea proiectelor. Cea mai frecventă provocare: lipsa personalului specializat pentru derularea procedurilor de achiziții publice
În procesul de implementare a proiectelor finanțate prin PNRAS, unitățile de învățământ din județul Vaslui au semnalat o serie de dificultăți recurente, care au influențat ritmul și eficiența desfășurării activităților, în special în primele faze ale implementării. „Cele mai frecvente provocări au fost următoarele: lipsa personalului specializat pentru derularea procedurilor de achiziții publice, în special în unitățile de învățământ din mediul rural, unde nu există angajați cu atribuții directe în acest domeniu. Acest lucru a condus fie la suprasolicitarea personalului de conducere, fie la întârzieri în inițierea și finalizarea procedurilor; nivelul scăzut de încredere a echipelor de proiect în propriile capacități administrative și financiare, mai ales în rândul personalului didactic cu puțină experiență în gestionarea proiectelor cu finanțare externă. Acest aspect a generat o nevoie accentuată de consiliere și confirmare din partea inspectoratului și a altor entități de sprijin; întârzieri în obținerea clarificărilor necesare, fie din cauza suprapunerii perioadelor de implementare cu alte activități școlare și evaluări naționale, fie din cauza procesului birocratic complex implicat în transmiterea și soluționarea solicitărilor; lipsa furnizorilor disponibili în anumite zone, ceea ce a îngreunat achiziția unor produse sau servicii specifice proiectului (ex.: servicii de servire a mesei calde). Aceste dificultăți au fost gestionate printr-un efort susținut de consiliere și sprijin din partea ISJ Vaslui, care a menținut un dialog constant cu școlile și a intervenit operativ ori de câte ori a fost necesar, pentru a sprijini unitățile beneficiare în atingerea obiectivelor asumate”, a mai explicat inspectorul școlar adjunct, prof. Mariana Cătănescu.
Proiecte ce au un singur scop, îmbogățirea unora. Pe nimeni nu mai interesează atingerea obiectivului. Hârtiile acoperă lipsa de eficiență. Nu ne mai facem bine! Păcat de țara aceasta…
Inspectoratele trebuie desființate urgent după modelul finlandez, sunt doar risipa de bani, mulți bani si investiti banii în învățământ. Mare hai, mare mizerie
Consilierii sunt angajații isj, așa-i? Frumușele sume pt câțiva din ei! Doua surse de venit în același timp, super!
Cei care au dus greul muncii în proiect — de la gestionarea logisticii și bunurilor până la toată partea financiară — nu au primit nici măcar un leu. În schimb, cei care au stat pe margine, punând presiuni și bifând verificări, au fost recompensați generos. Când oamenii care chiar au contribuit concret sunt ignorați, iar cei care doar au supravegheat încasează ‘bani frumoși’, nu mai vorbim de echitate, ci de o bătaie de joc.
aceste programe sunt numai pentru a-si umple buzunarele inspectorii si unii profesori fara sa implementeze un program concret . abandonul scolar cel mai ridicat din tata , iar copiii de etnie rroma nu sunt scolarizati . ei sunt lasati sa cerseasca in diferite locuri din oras fara sa intervina vreo institutie abilitata . crestem noi generatii de analfabeti si asistati social .
Sa spuna cat au incasat din spagile primite pentru gradatia data pe ochi frumosi la ordinile lui Tataru.Jigodiile au ajuns sa conduca toate institutiile statului doar cei pusi politic.
Hmm si credeti ca functiile sund date/ pastrate pe ochi frumosi.. ? Mai sînt ft. Multi din multe institutii care cistiga bani frumosi din proiecte mai ales din proiectele pentru rromi.
Inspectorii pnl ieri sunt cei mai penali! Șpăgari
Catanescu si Branici 2 sarlatance au luat bani din toate proiectele.
Și cine a câștigat, nu tot ei?
Iar săracii și mai amărâți și mai săraci, astea sunt de vrăjeală , motive să dea funcții , să spargă niște bani la ciumeții care se prefac că muncesc, atât timp cât nu au un viitor copiii nu se vor duce la școală
Dar din spagi cât a luat cataplasma ai cat a cotizat lui tătaru.. doamne ce a ajuns învățământul o educatoare sa ajungă în vârful instituției.. Tătaru își plasa oamenii pentru a incasa tainul..
La Biblioteca Bichinet e „sef de proiect” peste tot dar el nu face nimic doar dupa bani sunt unii.
Și acești inspectori ofițeri care era funcția lor pentru salariile ce le obțineau????bani aruncați la cei puși politic
Doar ele au câștigat? Vedeți exact și săpați sa vedem de a lungul timpului cine a fost manager de proiect și cât a încasat cu așa zisele programe… Pe viață și pe moarte se băteau… Se poate afla ușor