VIDEO | Caviarul face casă bună cu șampania, dar când strugurii sunt precum caviarul, înseamnă că ești în ținutul vinului, la Averești

Locul unde s-a născut Extravaganza și Briant

ȘAMPANIE ÎN STIL FRANȚUZESC…La Averești, în ținutul Zghiharei și al Busuioacei de Bohotin, un francez specializat în vinuri spumante face reglajele fine pentru a da opulență șampaniei obținute prin metoda clasică în hrubele de la Huși. De câteva luni, mai exact de la finele anului trecut, la fostul combinat de la Huși, antreprenorul care a înviat excelența în orașul dintre vii, Constantin Duluțe, s-a focusat pe realizarea a două sortimente de șampanie, Extravaganza și Briant, prin cele două metode: clasică și charmat. Cele două colecții au fost o reușită, însă Duluțe nu s-a oprit aici. Vrea ca vinul spumant care pleacă de la Huși să se bată de la egal la egal cu celebra licoare bahică agitată din regiunea Champagne. De aceea, la Huși a zăbovit Jérôme Barret, considerat unul dintre cei mai buni specialiști din domeniu. Venirea acestuia la Averești ne amintește de descălecarea oenologului René Fauré acum 125 de ani în această localitate, unde a reușit să ducă la perfecțiune cele două soiuri autohtone, Zghihara și Busuioaca de Bohotin. Am reușit să obținem un interviu cu acest profesionist francez al vinului spumant, Jérôme Barret. Venit la Averești să șlefuiască cele două sortimente de șampanie, am rămas surprinși de cuvintele laudative la adresa potențialului acestei zone viticole, dar mai cu seamă față de opinia sa despre modul cum se face vinul aici. Francezii, de obicei, sunt zgârciți atunci când fac aprecieri despre ceva ce nu aparține Franței și, chiar dacă văd lucruri performante, tot găsesc cusur. Ei, de data aceasta, Jérôme Barret a spus despre strugurii din recolta 2025 din care se face șampanie (Pinot Noir), obținuți la Averești, că sunt asemenea caviarului. De asemenea, a mai spus că tehnologia de aici și modul cum se aplică e la standarde înalte, care-l face momentan să creadă că este în Franța și nu în România. Încântat de ce a văzut la Averești, francezul Barret le-a spus vinificatorilor de la Averești secretele unei șampanii de calitate. În primul rând, strugurii pentru șampanie se culeg manual, se presează cu tot cu ciorchine, iar din vinul obținut, doar inima bobiței intră în procesul de fabricație, adică fracția a doua și a treia, din cele cinci. Temperatura la care se face presarea e una coborâtă și controlată, la fel ca și drojdiile. Citiți mai jos un interviu cu acest mare specialist francez, care oferă consultanță în 29 de podgorii din întreaga lume.

Deși este destul de ocupat, oenologul francez și-a rupt din timpul prețios pentru a sta de vorbă cu reporterii Vremea Nouă. Acesta stă în Huși doar câteva zile, următoarea destinație, Georgia. Iată ce a spus despre podgoria de la Averești și despre strugurii de aici:

Jerôme Barret este impresionat de potențialul vinicol al podgoriei de la Averești

Reporter: Suntem foarte mândri că un oenolog francez poposește la Averești, iată, după o perioadă mai lungă, dacă luăm în calcul descălecarea lui René Fauré, cel care a modernizat podgoria . Rugămintea noastră este să ne spuneți ce părere aveți dumneavoastră despre această podgorie?

Jérôme Barret: Am descoperit Domeniile Averești anul trecut, l-am cunoscut pe domnul Duluță și pe Gabi Stoica (n.r. directorul combinatului Via Huși), este deja mai bine de un an de când am descoperit podgoria, o podgorie cu un mare potențial, cu o varietate de struguri din soiuri diferite, cu soiuri internaționale și locale deopotrivă, cu precădere Busuioaca de Bohotin, care este un soi ce face parte din genetica comunei Averești, un soi interesant, dar sunt și multe alte soiuri…Interesul domeniilor Averești este de a avea o agronomie de vârf, cu agronomi care fac cercetarea să evolueze, care duc strugurii la cea mai bună calitate. În fond, fabricarea vinului de calitate înseamnă a face struguri buni, iar strugurii buni sunt rezultatul unei agronomii de precizie. Am văzut în această dimineață la ferma Averești că viitorul aparține poate dronelor pentru controlul viilor și tratarea lor, sunt puține crame sau domenii care sunt echipate cu drone, dar societatea are deja o viziune pentru viitorul agronomiei și al viticulturii. Din punct de vedere tehnic, domeniul este foarte bine echipat cu ultimele tehnologii și ceea ce este foarte interesant vis-à-vis de domnul Duluță, este faptul că dumnealui este foarte interesat să investească în noile tehnologii care apar în materie de vinificație.

Reporter: La fiecare concurs internațional se premiază soiul de vin, cu anul în care este produs. Ce părere aveți despre producția de struguri din anul acesta de la Averești?

Jérôme Barret: Producția 2025 este, în general, de foarte bună calitate, calitatea este foarte bună la toate fructele, dar în special la struguri. Aici, avem o maturitate care a fost destul de lentă, cu perioade calde, dar mai ales, nu au fost momente nefaste. Asta înseamnă că aveam struguri care ajung la maturitate destul de lent, ceea ce permite culesul în cel mai bun mod posibil și, în plus, sunt foarte sănătoși. Am văzut Pinot Noir-ul, primul Pinot Noir sosit și mi-am zis că acești struguri sunt foarte buni, i-aș asemăna cu caviarul. Deci, anul 2025 este un an foarte bun, frumos, dar din punct de vedere tehnic este un an destul de dificil de lucrat. Strugurii sunt buni, au mult acid și mult zahăr, deci multă concentrație. Eu cred că vom descoperi această producție ca una importantă pentru Averești și pentru întreaga regiune.

Francezul i-a învățat pe vinificatorii de la Averești că doar două fracții din mustul folosit se convertește în șampanie

 

Secretul șampaniei stă în mustul folosit. Acesta este extras doar din inima bobiței

Reporter: Spuneți-ne în mod particular, ce potențial are această zonă viticolă?

Jérôme Barret: Cred sincer că această regiune aparține strugurilor albi și vinului alb și rosé. În ceea ce privește soiurile roșii, sunt necesare mai multe eforturi în materie de agronomie și de soiuri, de muncă de bază, dar este un teritoriu important pentru vinul alb, un teritoriu important pentru soiurile locale: Busuioacă, Zghihară, Fetească Regală, Fetească Albă. Am încredere în aceste soiuri românești care vor duce vinul la un nivel foarte înalt, la nivel internațional. Feteasca Neagră este un soi care poate fi considerat intermediar, cu soiuri condimentate de Pinot Noir, îmi place mult Feteasca Neagră. Cred că vom face vinuri albe de înaltă calitate și vinuri spumante importante.

Reporter: Ce faceți dumneavoastră efectiv aici? Cu ce vă ocupați, pas cu pas, din perspectiva specialistului?

Jérôme Barret: Rolul meu este să-i ajut pe domnul Duluță și pe Gabi (directorul de la combinatul Via Huși) să nu facă greșeli, să utilizeze strugurii în cele mai bune contexte pentru a face cele mai bune vinuri pe care au decis să le producă. S-au decis să producă vinuri spumante și sarcina mea este să-i dau lui Gabi toate mijloacele, toate cunoștințele necesare pentru a obține vinuri spumante de înaltă calitate. Și, prin eforturile mele, să aduc în slujba celor doi experiența mea acumulată pe 29 de podgorii din întreaga lume.

Francezul i-a învățat pe vinificatorii de la Averești că doar două fracții din mustul folosit se convertește în șampanie

Secretul șampaniei stă în mustul folosit. Acesta este extras doar din inima bobiței. Iată explicația :

Reporter: Care este traseul prin care se obține șampania de Averești prin metoda clasică, plecând de la struguri?

Jérôme Barret: Din moment ce agronomia a fost bine utilizată, trebuie decisă data optimă pentru recoltare, momentul optim, ceea ce am și făcut: am început, am așteptat cu răbdare până când primii struguri s-au maturizat. Sunt struguri Pinot Noir. Apoi vom face un vin alb cu o parte de struguri negri. Aveți aici un suc de Pinot Noir care iese din presă, un Pinot Noir cu o presare foarte lungă și foarte domoală, ceea ce ne permite să nu extragem și culoarea care există în coajă. Deci vom face ceea ce se numește un alb de negru. Apoi vom prelucra strugurii albi într-o altfel de manieră, cu scopul de a separa în înteriorul tuturor strugurilor partea sucului care este mai interesantă din punct de vedere calitativ. Asta se numește „Cœur de Cuvée”. Și, în final, toate aceste „Cœur de Cuvée” de la diferite soiuri vor servi la elaborarea metodei tradiționale. După fermentația alcoolică, vom realiza asamblările, vom decide un alb de alb, un alb de negru, un amestec etc. Dar vom urma cu foarte mare precizie tehnica pe care o utilizează creatorii de șampanie.

Reporter: Din mustul care se obține prin presare, ce fracție se folosește pentru șampania fabricată prin metoda clasică ?

Jérôme Barret: Fracția care va fi utilizată este numită “Cœur de Cuvée’’. Dacă luați o boabă de strugure, gândiți-vă că se va utiliza inima fructului pentru a extrage sucul. Se utilizează sucul rezultat din inima boabei de strugure, este sucul cel mai bogat în zahăr, cel mai dulce, cel mai acid. În fond, acel suc ne va da cel mai bun echilibru. Restul va fi utilizat, bineînțeles, se folosește tot, nimic nu se aruncă. Se va utiliza pentru alte metode, metoda Charmat sau altele, pentru vinuri „liniștite”. Doar partea care se numește “Cœur de Cuvée” va fi prelucrată prin metoda tradițională.

L-am întrebat pe Jérôme Barret dacă nu știe povestea predecesorului René Fauré și dacă l-a ademenit și pe el acest loc

TAIFASURI…În 1874, la Averește sosește oenologul francez René Fauré pentru a reface vechea podgorie. Acesta a descoperit aici soiurile autohtone: Zghihara de Averești și Busuioaca de Bohotin. S-a îndrăgostit de zonă, dar și de soiurile de vie de aici și a rămas pe veci în Averești, fiind îngropat mai sus de combinatul de vin. Reporterii Vremea Nouă l-au întrebat pe Jérôme Barret dacă îi va urma destinul acestuia ? Răspunsul însă a fost ferm.

Reporter: Voiam să vă întrebăm dacă ați auzit de fondatorul acestei podgorii, de francezul René Fauré și dacă cumva v-ar tenta să-i urmați drumul și să rămâneți aici, la Averești?

Jérôme Barret: Este o întrebare excelentă. Nu, nu știu, știu că Fauré a ajuns aici, a lucrat mult, în fond sunt mulți francezi care au ajuns ca și pionieri în diferite colțuri ale lumii și au depus suflet și pasiune să ajute oamenii. Unii dintre acești pionieri s-au îndrăgostit de țara în care au ajuns, s-au căsătorit, și-au întemeiat o familie, și-au creat o viață nouă aici. Deocamdată, eu nu știu dacă voi rămâne aici. Viața mea de familie nu este în România, există o viață a „omului’’ în spatele vieții „făuritorului de vinuri’’. Pentru moment, viața mea nu este în România, dar nu se știe niciodată. ,,Niciodată să nu spui niciodată.”

Despre Jérôme Barret

Reporter: Mulțumim frumos pentru interviu, iar dacă se poate, o scurtă prezentare a dumneavoastră pentru a vă plasa ca și specialist în tabloul internațional al oenologilor

Jérôme Barret: În fond, sunt specialist în vinuri spumante, fac vinuri spumante cam peste tot în lume, câteodată chiar în locurile cele mai curioase și pasiunea mea este să iau un proiect, să-l aduc la un nivel calitativ care să fie un nivel premium. Foarte rar lucrez pentru întreprinderi foarte mari, lucrez în Franța, Italia, Anglia, Statele Unite, lucrez în România, Moldova, Armenia, din păcate încă nu în Georgia, am lucrat în China, în Japonia, iată, am fost câte un pic peste tot, dar talentul meu este să vin să ajut o societate precum cea de la Averești să facă cel mai bun vin posibil.