Afaceristul vasluian Gabriel Hăulică, “creierul” unei scheme de evaziune fiscală cu mașini second-hand, reținut de procurorii anticorupție

PENAL… În urma descinderilor de miercuri la firmele patronate de către vasluianul Gabriel Hăulică și alte firme din țară, procurorii anticorupție au decis reținerea a cinci inculpați, administratori sau reprezentanți ai societăților comerciale. “Capul” întregii rețele infracționale s-a dovedit a fi vasluianul Gabriel Hăulică, care a reușit să corupă un funcționar de la Regionala Finanțelor Publice IașI, și anume pe Elena Liliana Beleca, care a fost complice la toată această rețetă de evaziune fiscală. Prejudiciul estimat de procurori, până la acest moment al cercetărilor, se ridică la suma de 96.131.255 de lei. Pentru a recupera prejudiciul, în cazul în care instanța îi va găsi pe inculpați vinovați, procurorii au pus sechestru pe imobile în valoare de 31 de milioane de lei, 50 de mașini de lux și aproximativ 440.000 de euro, găsiți la percheziții. Printre aceste bunuri se numără și apartamentele pe care Hăulică le deține în Vaslui, lăngă primărie, și cele din Mamaia Nord, dar și pensiunea pe care și-a amenajat-o la Ciușmeaua Moldovencii. De asemenea, cei cinci inculpați reținuți vor ajunge și în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă. În ordonanțele procurorilor vorbește de scheme de fraudare a taxelor la bugetul de stat din perioada 2021 – ianuarie 2025.

Descinderile de miercuri dimineață în 9 județe (București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui – n.r.) nu au rămas fără ecou. Ieri, procurorii DNA au decis reținerea a cinci persoane și punerea sub control judiciar a altor trei. Printre ei, și vasluianul Gabriel Hăulică, filantrop, proprietarul a două magazine de încălțăminte și al unui club de fotbal, dar și al unei pensiuni. Aceștia făceau parte dintr-un grup infracțional specializat în evaziune fiscală. Mai exact, inculpații coordonau un lanț de firme care revindeu mașini de lux second-hand pentru a frauda TVA. Firmele cumpărau mașinile de lux din Uniunea Europeană și efectuau tranzacții în regim de taxare inversă. Mai exact, nu deduceau TVA, dar acesta era colectat la vânzarea mașinilor în România. Pentru a acoperi tortă această “afacere”, au existat o serie de tranzacții fictive reprezentate de achiziția de pantofi sau piele, însă, pentru a nu fi plătit TVA, au fost înregistrate și alte operațiuni fictive fără ca acestea să mai fie înregistrate. Acest mecanism continua astfel într-o adevărată spirală. Cel care se ocupa de mascarea acestui mecanism era Gabriel Hăulică, care coordona ținerea evidențelor contabile prin doi angajați ai săi, Florin Brînză și Doina Stamate. Cei doi sunt acum acuzați de procurori că modificau declarațiile informative privind livrările, prestările și achizițiile efectuate în România astfel încât acestea să fie în concordanță cu înregistrările contabile și deconturile de TVA. Mai mult, aceste declarații erau făcute în așa fel încât, la o primă vedere, nu era sesizabil modul de fraudare a obligațiilor fiscale. Pentru a putea vedea acest lucru era necesară verificarea cu actele contabile, în paralel. Pentru munca prestată, contabilii erau remunerați separat. Conform procurorilor anticorupție, Florin Brînză ar fi primit 65.000 de lei pentru rezolvarea problemelor din a doua jumătate a anului trecut.

Milioane de euro retrase, în numerar, din societăți

Pentru a ne putea da seama de amploarea “afacerii” pusă pe picioare de Gabriel Hăulică și complicii acestuia, trebuie să ne gândim la faptul că inculpații au efectuat peste 4.500 de operațiuni pentru a retrage peste 6 milioane de euro de la ghișeul băncilor sau din ATM, în perioada 2021 – 2024, perioadă în care, conform DNA, a avut loc întreaga activitate infracțională. Această sumă a fost scoasă doar din societatea Damarex, patronată de Hăulică. Pe lângă această firmă, au mai fost retrași bani, în numerar, din societățile Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL. În total, cele trei firme au retras aproximativ 23,5 milioane de euro. Acesta a și fost motivul pentru care Banca Transilvania a cerut explicații lui Gabriel Hăulică privind utilizarea numerarului. Dat fiind acest lucru, Hăulică le-ar fi cerut interpușilor să rărească drumurile la bancă pentru a scoate numerar la o dată sau de două ori pe săptămână.

O angajată ANAF, acuzată de complicitate, printre inculpați

Așa cum era de așteptat, de altfel, printre persoanele care au ajuns în fața procurorilor DNA se numără și o angajată a Finanțelor Iași. Mai exact, Elena Liliana Beleca, inspector superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Iași, este acuzată de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată. De asemenea, în comunicatul emis de către Direcția Națională Anticorupție se mai arată următoarele: “Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 04 septembrie 2025, a cinci inculpați: B.G., B.A., N.G., B.D. și Gabriel Hăulică, administratori sau reprezentanți de societăți comerciale, fiecare pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată (autorat și/sau complicitate). De asemenea, s-a dispus măsura controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile, începând cu data de 04 septembrie 2025, față de: BELECA ELENA – LILIANA, inspector superior în cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Iași, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată și două persoane fizice, fără calitate specială, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

Iată cum acționau firmele implicate în acest dosar de corupție

SCHEMA DE FRAUDARE… În concret, cele 11 societăți comerciale implicate au acționat pe două paliere. Existau societăți care funcționau la vedere și care intrau direct în relații cu clienții, preluau comenzile de autoturisme de la aceștia, derulau procedurile de achiziție a bunurilor din spațiul intracomunitar, coordonau operațiunile de logistică, efectuau formalitățile prealabile înmatriculării – atunci când era cazul, și vindeau bunurile direct către clienți, justificând proveniența mărfurilor cu achiziții de la firmele de tip „bidon”. Societăți de tip „bidon” care erau interpuse în mod artificial în diferite tranzacții comerciale, astfel încât, în baza documentelor justificative emise în numele acestora, societățile care erau beneficiare reale ale mecanismului înregistrau cheltuieli și deduceau TVA aferentă achizițiilor de autoturisme, iar TVA datorată era compensată din alte relații comerciale. Din probele administrate a reieșit că unele societăți beneficiare ar fi transferat către firmele de tip „bidon” întreaga valoare a autoturismelor menționată în facturile înregistrate, după care către furnizorul extern s-ar fi plătit valoarea reală, fără TVA, diferența fiind retrasă în numerar și împărțită între reprezentanții societăților implicate. În final, obligațiile fiscale datorate și efectiv plătite statului de către societățile implicate ar fi fost minime și la valori stabilite de inculpați, astfel încât să simuleze totuși o activitate profitabilă, pentru a evita controale din partea organelor fiscale. În acest context, inculpata Beleca Elena – Liliana, în calitatea menționată, deși ar fi avut reprezentarea derulării, prin intermediul societăților controlate de inculpații menționați, a unor fraude fiscale, cu ocazia verificărilor derulate sau pe care le-ar fi inițiat, nu a urmărit elucidarea acestor aspecte, ci ar fi încercat să ascundă neregulile identificate. În perioada august 2024 – decembrie 2024, bănuind că organele fiscale pe care nu le putea influența ar fi intenționat să efectueze inventare la societățile pe care le administrează, inculpatul Gabriel Hăulică, împreună cu alți inculpați, ar fi recurs la procurarea, fără documente justificative, a unor stocuri din resturi / rebuturi de piele, încălțăminte greu vandabilă, de o calitate îndoielnică și de valoare redusă, care să fie folosite pentru crearea aparenței de realitate a unor operațiuni derulate în anii anteriori, iar pentru a nu putea fi verificate de organele de control, ar fi transportat stocurile de produse inclusiv în Spania, fiind depozitate pe teritoriul acestui stat, la o societate controlată de inculpatul B.G..