Local

Uniunea Sindicală “Didactica”, apel către toți profesorii din Vaslui: luni, 8 septembrie, cu toții în Piața Civică din Vaslui

APEL LA UNITATE... Președintele Uniunii Sindicale “Didactica” lansează un apel către toți profesorii din Vaslui: luni, 8 septembrie, ora 12:00, toate cadrele didactice, indiferent dacă sunt sau nu membre de sindicat, sunt invitate să participe la protestul din Piața Civică. “Învățământul românesc se află într-un moment critic. Măsurile lipsite de fundament științific și de analiză a impactului, din Legea 141/2025, amenință să arunce școala românească într-un regres ireversibil. Această lege nu reprezintă altceva decât o tentativă de devalorizare a profesiei didactice și de subordonare a sistemului educațional unor interese conjuncturale și antinaționale”, se arată în apelul Uniunii Sindicale “Didactica” Vaslui.

Prof. Sorin Țiplea, președintele Uniunii Sindicale “Didactica”, le transmite profesorilor că este important ca în acest moment să fie uniți: “noi, cadrele didactice, membri sau nu de sindicat, suntem obligați moral și profesional să spunem un NU ferm acestui abuz legislativ. Tăcerea noastră ar însemna complicitate. De aceea, Uniunea Sindicală “Didactica” Vaslui vă cheamă la protestul organizat luni, 8 septembrie, în intervalul 12:00-14:00, în Centrul Civic al municipiului Vaslui. Prezența fiecăruia dintre noi este esențială pentru a demonstra că demnitatea nu se negociază și că educația nu poate fi redusă la cifre și tăieri bugetare. Să arătăm împreună că profesorii nu pot fi tratați ca o simplă statistică. Împreună, uniți și solidari, putem opri acest atac la adresa școlii românești. Cu fiecare dintre noi, vocea devine mai puternică. Cu toții în stradă pentru Educație”, se arată în apelul Uniunii Sindicale “Didactica” Vaslui.

 

16 comentarii

  1. Silviu Predoiu, președinte PLAN România, fost candidat la președinție:

    „Luni începe școala. În mod normal, ar trebui să fie o zi a speranței, a începuturilor frumoase, a emoțiilor curate. În schimb, va fi o zi a protestelor și a boicotului.

    Profesorii, elevii și studenții nu mai au motive să sărbătorească, ci doar să se revolte împotriva unor măsuri de austeritate gândite în ședințe de cincisprezece minute, dar cu efecte care vor marca cel puțin cincisprezece ani din viitorul nostru.

    Nu este prima oară când guvernul tratează educația hei-rupist, căutând să mai taie ceva pentru iluzorii câștiguri financiare, dar parcă niciodată cinismul nu a fost atât de evident. Bursele de merit făcute harcea-parcea (doar promovăm meritocrația, nu?), cele mai mari burse acordate mamelor minore (transmițând astfel un mesaj confuz), s-a renunțat la extinderea programului ”masa caldă”, una din măsurile care putea să facă diferența atunci când vorbim de flagelul abandonului școlar, etc.

    Confruntați cu reducerea drastică a numărului de burse, studenților li se recomandă, cinic, chiar de către ministrul David, să-și ia o jumătate de normă, dar în același timp să participe la cursuri, seminare și laboratoare, cele mai multe cu prezență obligatorie și fără de care nu pot intra în examene. De facilități fiscale acordate studenților care muncesc nici nu are rost să mai vorbim. Profesorilor li se mărește norma didactică, școlile se comasează, iar numărul de elevi pe clasă crește – exact într-o țară unde testele PISA ne plasează pe primele locuri din Europa, dar nu la performanță ci la analfabetism funcțional. Și toate astea în timp ce nu contenesc să vorbească despre educația centrată pe elev, despre atractivitatea carierei didactice, despre importanța strategică a educației.

    Bugetul educației (la fel ca cel al sănătății și cel al securitățiinaționale) este tratat drept o simplă „cheltuială” ce poate fi tăiată la prima rectificare, nu ca o investiție strategică în viitorul națiunii. Austeritatea de astăzi este factura uriașă pe care o vor plăti mâine copiii care luni vor intra școli. Toate aceste decizii vin din mințile unor politicieni care, dacă ar fi să judecăm după CV-urile doldora de facultăți, cursuri universitare și postuniversitare, prin țară și străinătate, ar trebui să fie niște vizionari. Doar că privind la rezultate, am convingerea că n-au prea călcat prin școli. Sau, dacă au făcut-o, au trecut pe acolo doar ca să-și ridice diplomele cumpărate. Și, ca să completăm tabloul ironic, aceste măsuri sunt implementate în mandatul unui ministru cu reputație academică construită pe studiul psihologiei poporului român. Dacă asta este contribuția sa practică, îmi permit să întreb: chiar atât a înțeles din sufletul acestui popor?

    Educația este, de ani de zile, într-o suferință profundă. Rezultatele evaluărilor vorbesc singure: aproape jumătate dintre copiii României sunt analfabeți funcțional, universitățile noastre cad vertiginos în clasamentele mondiale, legislația se schimbă după cum bate vântul politic, iar școlile devin teren de luptă pentru ambițiile unor miniștri trecători. În loc să corectăm aceste probleme, decidenții se preocupă doar de statistici bugetare pe termen scurt, sacrificând șansa unei reforme reale. Experiența „României educate” ne-a arătat deja cât de ușor se transformă o viziune presupus ambițioasă în broșuri lucioase și promisiuni goale.

    Orice reformă serioasă ar trebui să înceapă cu o întrebare fundamentală: cum vrem să arate România în 15-20 de ani? Apoi, în funcție de răspuns, să decidem cum trebuie să arate românul educat care va construi acea Românie. Ce abilități, valori și cunoștințe trebuie să aibă pentru a ridica o țară modernă, respectată și competitivă? De aici ar trebui să derivăm profilul absolvenților, cariera profesorilor, programele școlare, strategiile de finanțare. Fără această proiecție, tot ce facem este improvizație. Astăzi schimbăm legea peste noapte, iar mâine plătim consecințele cu o (nouă) generație pierdută. De aceea, în ultimii 15 ani, am ajuns la peste 120 de modificări și completări la legea educației naționale, pentru că politicienii pe care i-am ales până acum nu știu să construiască ci doar să cârpească.

    Educația ar trebui să fie primul mecanism de egalizare socială. În prezent, însă, ea produce inegalitate: copiii din mediul rural sau din familii vulnerabile pornesc în viață cu șanse infinit mai mici decât cei din orașele mari, profesorii buni fug din școli lăsate fără sprijin, iar finanțarea este dezechilibrată și arbitrară. Școala poate deveni un motor al emancipării doar dacă are finanțare echitabilă, așteptări ridicate pentru toți elevii și profesori de calitate în fiecare localitate, nu doar în centrele mari.

    Atunci când îți faci strategia pentru educație pe fugă, când o bătaie pe umăr din partea Ursulei von der Leyen contează mai mult decât protestele a zeci-sute de mii de profesori, elevi și părinți, plătesc generații întregi. Dacă nu începem acum să construim o viziune reală, pe termen lung, vom ajunge peste zece ani să discutăm nu despre cum creștem, ci despre cum supraviețuim ca națiune. Poate că înțelegerea psihologiei poporului român ar trebui să înceapă cu respectarea inteligenței și a memoriei sale, nu cu măsuri care îl reduc la o simplă cifră într-un tabel de la Ministerul de Finanțe.

    P.S. Voi cum vă imaginați „românul educat” din 2035? Și ce fel de școală credeți că merită? V-a adresat această întrebare vreunul dintre cei pe care i-ați trimis în Parlament?”

  2. Pe 8 septembrie, cu toții… LA MUNCĂ SAU AFARĂ, IN CHIZDA MAMII VOASTRE !!!!!

    Ați ajuns „brufezori” pe la toate colțurile de bloc cu pretenții de facoltăți, și vi s-a.suit boieria la prost ?!?

    „NU VA FI USOR, VA FI MUCIUȘOR!”

    Cu tradiționalul HAI SIKTIR !!!

  3. Ca să nu fiu înțeles greșit fac precizarea de la bun început că nu contest dreptul la grevă al profesorilor, ba chiar îl susțin.

    Nu sunt de acord să se facă grevă in prima zi de școală, ci susțin ca greva să înceapă de a doua zi. Să nu li se răpească copiilor bucuria începerii anului școlar.

    Este, totuși, PRIMA ZI de școală, Ar fi avut și un impact pozitiv, de imagine, poate și de mai multă susținere dacă NU se invită POLITICIENI, dar s-ar fi menținut festivitățile.

    Ce vină au copiii din clasa 0, clasele a V-a sau a IX-a (dar și ceilalți) de trebuie să rămână fără aceste amintiri?

    Au dat exemplu prost societății magistrații, sa nu o facă și profesorii.🙏🙏🙏

    Repet, profesorii au dreptate, le susțin demersul și știu că se doresc EFECTE. Dar dacă efectele întârzie, ce facem cu LIPSA AMINTIRII PRIMEI ZILE de școală a copiilor noștri?

    Vă doresc tuturor sănătate și mult succes copiilor noștri în acest nou an scolar!

  4. Bai oameni buni Țîrlea cu venituri de 5 mii de euro va manevrează ca pe prosti, mergeți la școală dacă vreți sa arătați ca sunteți profesori. Dacă sunteți cu facultate la X și 0 stați în stradă ca cocalarii de sugeranisti. Vreți bani munciți, vreți greva nu veți avea salar, alegeți.

  5. O panaramă acest Țiplea . Nu știe decât sa jignească, habar nu are de când nu a mai prestat la catedră, e un fel de Simion, mincinos, fără argumente valide, doar un conflictual narcisist.

  6. Si profesorilor universitari li s a marit norma cu o ora, dar nu fac greva! De la voi invata generatiile urmatoare aurismul!

    1. Ești idiot sau te faci, când îi faci AUR-iști !?
      Păi, ăștia au votat la toate urnele, până s-au umplut de muci prezidențial !

  7. De fapt ce doresc cadrele didactice? Ati luat examenul de titularizare? Cu ce notă? Lasati o balta ca sunteti penibili sa profitati de inceperea anului scolar pentru a face demonstratii ca să ce? Rusine! Bani v as da in funcție de nota obtinuta la ultimul examen!

  8. Inainte de 1989 se invata inclusiv sambata. Clasele aveau 42 de elevi si toata lumea invata carte. Un profesor statea 5-6 ore pe zi la scoala. In afara de orele de la clasa, verifica temele pentru acasa, facea pregatire cu elevii slabi, pregatire pentru olimpiada cu cei buni; erau pe atunci cercul de literatura, de chimie, de matematica, se lucra din gazeta matematica… Notele reflectau stiinta elevului. Daca erai silitor si invatai, intrai la facultate fara sa faci meditatie. Profesorii erau bine pregatiti, erau constiinciosi si se implicau, chiar daca salariile lor erau modeste…. Stiau sa se faca respectati de parinti si elevi!… In prezent, materia a fost mult usurata, cadrele didactice au multe pretentii si salarii mult prea mari, nemeritat, copiii ajungand la meditatie de nevoie.

  9. Pe vremea lui Ceașcă ☕️ , se lucra și sâmbăta si profesorii aveau un înalt nivel de educație . Un astfel de profesor n-ar fi făcut grevă în zilele noastre . N-ar fi ieșit în stradă pentru faptul ca statul îți mărește programul de la 6 ore la 8 ore , într-un mod absolut justificabil!

    Dacă vreo un copil nu se bucură de festivitate de deschidere de an , nu trăiesc emoția asta din cauza voastră leprelor , promit ca voi face toate eforturile sa plătiți acesta emoție !

    Pe lângă faptul ca toți copiii fac pregătire de la clasa 0 ca sunteți niște repetenți , mai aud și frustrări !

    Băi nenorocitilor suntem mult pe pământ care muncim de ne spetim , nu avem 4 7 luni libere și 12 ore de muncă în condiții grele , nu 8 ! Vă mănânca mama dracului dacă nu puneți mâna la treabă !

  10. Panarame ordinare la munca nu la mana intinsa ! Tiplea daca nu-ti mai convine invatamantul treci in companii private , corporatii sa vezi ce inseamna cu adevarat sa muncesti cand ai obiective de atins si daca nu ti le indeplinesti te zboara afara !
    Trantori care s-au obinsnuit sa piarda timpul la servici sa lase pe altii care vor sa munceasca , nu va tine nimeni „fortat” la buget !
    Ati distrus invatamantul romanesc ! interesul profesorilor e sa faca copii pregatire sa castige un banut in plus ca nu le mai sunt de ajuns salariile de peste 8500 Ron net

    LASATI PROTESTELE SI APUCATI-VA DE MUNCA !

  11. De ce nu apare in poza fata participantilor? Sa i vada si lumea . Care sunt, de unde sunt, ? De ce nu si pun ecusoane in piept la greva. Cu nume prenume/functia/ gradul,/ scoala…. NU ARE BANI SINDICATUL?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button