LocalUltima ora

Început de an scolar atipic, boicotat de profesori: fãrã activitãti festive si fãrã discursuri ale alesilor locali

DESCHIDERE… Începutul de an scolar de anul acesta va fi marcat de protestul profesorilor, astfel cã va fi diferit de ceea ce a fost pânã acum. Astãzi, 8 septembrie, elevii pot veni la scoalã, însã nu vor avea parte de o activitate festivã. La Liceul „Mihail Kogãlniceanu”, spre exemplu, elevii vor fi întâmpinati de directori pe terenul de sport, urmând ca apoi sã meargã în sãlile de clasã, unde vor fi asteptati de diriginti. Potrivit presedintelui Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui, profesorii nu vor preda astãzi si nici nu vor desfãsura activitãti administrative. „Boicotarea înseamnã cã ai nostri colegi nu vor participa la activitãtile festive. La ora 08:00, trebuie sã fie în cancelarie, sã poarte ecusoane si însemne prin care îsi demonstreazã dezacordul cu privire la mãsurile luate de Guvern, cerând în acelasi timp demisia ministrului. Vom merge în clase, vom prelua copiii, dar nu vom face sedinte cu pãrintii, nu vom împãrti manuale si nu vom face alte activitãti administrative. Apoi, de la ora 12:00, sperãm sã participe toatã lumea la mitingul din Piata Civicã”, a transmis liderul Uniunii Sindicale „Didactica”, prof. Sorin Țiplea.

Presedintele Uniunii Sindicale „Didactica” a lansat, de asemenea, un apel cãtre toti profesorii din Vaslui pentru ca astãzi, luni, 8 septembrie, ora 12:00, toate cadrele didactice, indiferent dacã sunt sau nu membre de sindicat, sã participe la protestul din Piata Civicã. „Învãtãmântul românesc se aflã într-un moment critic. Mãsurile lipsite de fundament stiintific si de analizã a impactului, din Legea 141/2025, amenintã sã arunce scoala româneascã într-un regres ireversibil. Aceastã lege nu reprezintã altceva decât o tentativã de devalorizare a profesiei didactice si de subordonare a sistemului educational unor interese conjuncturale si antinationale. Noi, cadrele didactice, membri sau nu de sindicat, suntem obligati moral si profesional sã spunem un NU ferm acestui abuz legislativ. Tãcerea noastrã ar însemna complicitate. De aceea, Uniunea Sindicalã „Didactica” Vaslui vã cheamã la protestul organizat luni, 8 septembrie, în intervalul 12:00-14:00, în Centrul Civic al municipiului Vaslui. Prezenta fiecãruia dintre noi este esentialã pentru a demonstra cã demnitatea nu se negociazã si cã educatia nu poate fi redusã la cifre si tãieri bugetare. Sã arãtãm împreunã cã profesorii nu pot fi tratati ca o simplã statisticã. Împreunã, uniti si solidari, putem opri acest atac la adresa scolii românesti. Cu fiecare dintre noi, vocea devine mai puternicã. Cu totii în stradã pentru Educatie”, se aratã în apelul Uniunii Sindicale „Didactica” Vaslui.

Scoala „Stefan cel Mare” Vaslui: „anul acesta nu numãrãm discursuri, ci numãrãm pasii spre reusitã”

Majoritatea scolilor si-au anuntat elevii cã deschiderea anului scolar de anul acesta va fi diferitã de cum arãta pânã acum. Spre exemplu, Școala Gimnazialã „Vasile Alecsandri” Vaslui (Nr. 9) a transmis elevilor si pãrintilor ora la care vor putea fi la scoalã, precum si faptul cã profesorii sunt în protest: „în acest an scolar nu va avea loc festivitatea de deschidere, deoarece cadrele didactice nu participã la acest eveniment, în semn de protest fatã de mãsurile recente adoptate în sistemul de învãtãmânt.Programul pentru ziua de luni, 8 septembrie: Grãdinitã: ora 8:00. Clasele primare si gimnaziale: ora 9:00. Luni, accesul copiilor si al pãrintilor în scoalã se va face pe la intrarea profesorilor”, a transmis conducerea unitãtii de învãtãmânt”. Scoala „Stefan cel Mare” Vaslui a publicat un „manifest pentru începutul anului scolar 2025-2026”: „nu deschidem anul cu ceremonii lungi si speech-uri oficiale. Îl deschidem cu voi. Cu ghiozdane, cu emotii, cu pasi mici si mari spre sãlile unde încep povestile. Luni, 8 septembrie: Ora 8 – vin pregãtitoarele, clasele I-IV, a V-a si a VIII-a. Ora 13 – sosesc clasele a VI-a si a VII-a. Fiecare va fi întâmpinat de învãtãtor sau diriginte – ghidul primei pagini din noua voastrã aventurã. Anul acesta nu asteptãm aplauze în curte, ci descoperiri între bãnci. Nu tãiem panglici, ci deschidem caiete. Nu numãrãm discursuri, ci numãrãm pasii spre reusitã. Bine ati venit în anul scolar care abia asteaptã sã fie scris de voi”, a transmis conducerea Scolii Gimnaziale „Stefan cel Mare” Vaslui.

Directoarea scolii din Bogdãnesti: „prima zi de scoalã se desfãsoarã într-un context incert”

În protest se vor afla si cadrele didactice din mediul rural. La Bogdãnesti, directoarea Elizabet Iuliana Ciobanu le-a transmis un mesaj elevilor si pãrintilor pe grupul de Facebook al comunei: „Dragi pãrinti, elevi si profesori, luni, 8 septembrie, scoala îsi va deschide portile pentru un nou început. În semn de protest fatã de mãsurile recent adoptate în sistemul de învãtãmânt, nu vom organiza festivitatea de deschidere a noului an scolar, asa cum am procedat în anii anteriori. Domnii profesori vor fi prezenti la scoalã si vor discuta cu elevii si pãrintii acestora. Școlile sunt pregãtite si vã asteaptã, chiar dacã prima zi de scoalã se desfãsoarã într-un context incert. Totusi, chiar si fãrã festivitate, sã privim acest început cu încredere si bucurie: fiecare zi sã fie plinã de zâmbete, curiozitate si reusite, iar pasii pe care îi facem împreunã în noul an scolar sã aducã descoperiri si satisfactii pentru toti”, a transmis directoarea Școlii Gimnaziale Bogdãnesti, prof. Elizabet Iuliana Ciobanu.

Pãrintii si-au pregãtit oricum copiii de scoalã: cheltuielile cu rechizitele ajung la 1000-1500 lei de elev

RECHIZITE… Chiar dacã profesorii sunt în protest, pãrintii au fãcut pregãtiri pentru noul an scolar. În functie de preferinte si anul de studiu al copiilor, acestia au scos din buzunar în jurul a 1000-1500 lei. Conform Institutului de Statisticã, rechizitele scolare s-au scumpit cu 6,4% comparativ cu anul trecut. Plastilina a avut unele dintre cele mai mari scumpiri, 11%, iar caietele, în functie de tip, au scumpiri chiar si de peste 8%. Costurile diferã în functie de vârsta scolarului. Ghiozdanul costã cel putin 80 lei, însã dacã optãm pentru un produs echipat cu rechizite si care poartã o eticheta de firmã, plãtim la casã chiar si peste 500 de lei. Adãugãm, de asemenea, rechizitele, pentru care plãtim aproximativ 300 de lei. Includem aici caiete, pixuri, creioane, penar, trusã de geometrie, bloc de desen si instrumente pentru ora de educatie plasticã. Totalul poate ajunge cu usurintã la 1500 de lei, mai ales dacã punem pe listã si hainele. Pentru a atrage clientii, magazinele de specialitate vin cu oferte. Unul dintre lanturile de librãrii din tarã propune o reducere de 10%  pentru cumpãrãturile de minim 150 de lei, iar oferta poate ajunge la o reducere de 20% pentru cumpãrãturile de peste 250 de lei.

9 comentarii

  1. As vrea sa inteleg ceva dintr-o revendicare a profesorilor: Va plangeti ca a crescut norma didactica de predare de la 18 ore la 20 de ore si din acest motiv nu mai aveti timp sa va pregatiti cum trebuie. Vad peste tot ca pentru o ora de predare va mai trebuie 2-3 ore pentru pregatirea lectiei, corectare lucrari, sedinte.
    1. Cine are nevoie de mai multe ore pentru pregatirea unei lectii, profesorul incepator sau profesorul cu vechime de peste 15 ani (care a trecut toate gradele si a facut „n” perfectionari)? Categoric, profesorul incepator. Si atunci, care-i logica reducerii de norma pentru profesorii cu vechime? O sa spuneti ca de la o anumita varsta acestia obosesc mai repede. Si atunci, de ce foarte multi dintre ei solicita sa ramana la catedra pana la 70 de ani?
    2. Profesorii spun ca le trebuie mult timp si pentru corectare lucrari, caiete, portofolii. Cu ani in urma nu existau mijloace pentru multiplicarea testelor si cele mai multe note se puneau prin ascultarea elevilor la ore. Si sa nu uitam ca cele mai multe clase aveau 35-45 elevi (acum au sarit toti ca s-a marit numarul de elevi la 28!). Deci, ascultati mai mult la ore si dati mai putine teste (de aceea elevii nu mai stiu sa vorbeasca, pentru ca li se dau tot anul scolar numai teste in care trebuie sa incercuiasca niste litere sau sa completeze o propozitie).
    3. Ridicati problema sedintelor si a comisiilor metodice care va rapesc mult timp. Nu cred ca sunt sedinte sau comisii metodice saptamanal (doar o data pe modul, cel mult).
    In concluzie, daca guvernul le-ar da maine profesorilor 2000 de lei net pe luna incepand cu 1 octombrie, acestia ar uita si de cele 2 -4 ore in plus, si de corectarea lucrarilor si de sedinte. Problema este ca vreti bani cat mai multi (desi aveti salarii frumoase in comparatie cu alte categorii care muncesc pe branci) si munca cat mai putina. Va luati dupa niste lideri de sindicat care, pentru a-si mentine functiile, va baga pe gat tot felul de aberatii si va scot in strada ca pe fraieri. Nu va intereseaza nici cat e negru sub unghie de elevi, nu mai pacaliti pe nimeni. E bine sa intrati totusi la ore si sa va apucati de treaba pentru care sunteti platiti.

  2. Să-și dea demisia ori să fie concediați. Ori cu ei ori cu suplinitori rezultatele vor fi la fel….. proști pe bandă rulantă. Să le fie rușine, sunt români care trăiesc de pe o zi pe alta iar ei se alintă, ce mai vor ??????

  3. General (r) SIE Silviu Predoiu, președinte PLAN România, fost candidat la președinție.

    „Luni începe școala. În mod normal, ar trebui să fie o zi a speranței, a începuturilor frumoase, a emoțiilor curate. În schimb, va fi o zi a protestelor și a boicotului. Profesorii, elevii și studenții nu mai au motive să sărbătorească, ci doar să se revolte împotriva unor măsuri de austeritate gândite în ședințe de cincisprezece minute, dar cu efecte care vor marca cel puțin cincisprezece ani din viitorul nostru.

    Nu este prima oară când guvernul tratează educația hei-rupist, căutând să mai taie ceva pentru iluzorii câștiguri financiare, dar parcă niciodată cinismul nu a fost atât de evident. Bursele de merit făcute harcea-parcea (doar promovăm meritocrația, nu?), cele mai mari burse acordate mamelor minore (transmițând astfel un mesaj confuz), s-a renunțat la extinderea programului ”masa caldă”, una din măsurile care putea să facă diferența atunci când vorbim de flagelul abandonului școlar, etc. Confruntați cu reducerea drastică a numărului de burse, studenților li se recomandă, cinic, chiar de către ministrul David, să-și ia o jumătate de normă, dar în același timp să participe la cursuri, seminare și laboratoare, cele mai multe cu prezență obligatorie și fără de care nu pot intra în examene. De facilități fiscale acordate studenților care muncesc nici nu are rost să mai vorbim. Profesorilor li se mărește norma didactică, școlile se comasează, iar numărul de elevi pe clasă crește – exact într-o țară unde testele PISA ne plasează pe primele locuri din Europa, dar nu la performanță ci la analfabetism funcțional. Și toate astea în timp ce nu contenesc să vorbească despre educația centrată pe elev, despre atractivitatea carierei didactice, despre importanța strategică a educației.

    Bugetul educației (la fel ca cel al sănătății și cel al securitățiinaționale) este tratat drept o simplă „cheltuială” ce poate fi tăiată la prima rectificare, nu ca o investiție strategică în viitorul națiunii. Austeritatea de astăzi este factura uriașă pe care o vor plăti mâine copiii care luni vor intra școli. Toate aceste decizii vin din mințile unor politicieni care, dacă ar fi să judecăm după CV-urile doldora de facultăți, cursuri universitare și postuniversitare, prin țară și străinătate, ar trebui să fie niște vizionari. Doar că privind la rezultate, am convingerea că n-au prea călcat prin școli. Sau, dacă au făcut-o, au trecut pe acolo doar ca să-și ridice diplomele cumpărate. Și, ca să completăm tabloul ironic, aceste măsuri sunt implementate în mandatul unui ministru cu reputație academică construită pe studiul psihologiei poporului român. Dacă asta este contribuția sa practică, îmi permit să întreb: chiar atât a înțeles din sufletul acestui popor?

    Educația este, de ani de zile, într-o suferință profundă. Rezultatele evaluărilor vorbesc singure: aproape jumătate dintre copiii României sunt analfabeți funcțional, universitățile noastre cad vertiginos în clasamentele mondiale, legislația se schimbă după cum bate vântul politic, iar școlile devin teren de luptă pentru ambițiile unor miniștri trecători. În loc să corectăm aceste probleme, decidenții se preocupă doar de statistici bugetare pe termen scurt, sacrificând șansa unei reforme reale. Experiența „României educate” ne-a arătat deja cât de ușor se transformă o viziune presupus ambițioasă în broșuri lucioase și promisiuni goale.

    Orice reformă serioasă ar trebui să înceapă cu o întrebare fundamentală: cum vrem să arate România în 15-20 de ani? Apoi, în funcție de răspuns, să decidem cum trebuie să arate românul educat care va construi acea Românie. Ce abilități, valori și cunoștințe trebuie să aibă pentru a ridica o țară modernă, respectată și competitivă? De aici ar trebui să derivăm profilul absolvenților, cariera profesorilor, programele școlare, strategiile de finanțare. Fără această proiecție, tot ce facem este improvizație. Astăzi schimbăm legea peste noapte, iar mâine plătim consecințele cu o (nouă) generație pierdută. De aceea, în ultimii 15 ani, am ajuns la peste 120 de modificări și completări la legea educației naționale, pentru că politicienii pe care i-am ales până acum nu știu să construiască ci doar să cârpească.
    Educația ar trebui să fie primul mecanism de egalizare socială. În prezent, însă, ea produce inegalitate: copiii din mediul rural sau din familii vulnerabile pornesc în viață cu șanse infinit mai mici decât cei din orașele mari, profesorii buni fug din școli lăsate fără sprijin, iar finanțarea este dezechilibrată și arbitrară. Școala poate deveni un motor al emancipării doar dacă are finanțare echitabilă, așteptări ridicate pentru toți elevii și profesori de calitate în fiecare localitate, nu doar în centrele mari.

    Atunci când îți faci strategia pentru educație pe fugă, când o bătaie pe umăr din partea Ursulei von der Leyen contează mai mult decât protestele a zeci-sute de mii de profesori, elevi și părinți, plătesc generații întregi. Dacă nu începem acum să construim o viziune reală, pe termen lung, vom ajunge peste zece ani să discutăm nu despre cum creștem, ci despre cum supraviețuim ca națiune. Poate că înțelegerea psihologiei poporului român ar trebui să înceapă cu respectarea inteligenței și a memoriei sale, nu cu măsuri care îl reduc la o simplă cifră într-un tabel de la Ministerul de Finanțe.

    P.S. Voi cum vă imaginați „românul educat” din 2035? Și ce fel de școală credeți că merită? V-a adresat această întrebare vreunul dintre cei pe care i-ați trimis în Parlament?”

  4. Astăzi, recomand profesorilor și învățătorilor sa meargă la muncă să-și ridice florile și cadourile . Ce naiba , doar nu vom pirde acest moment. De mâine , ne apucam de grevă.

  5. Întreb si eu pentru un prieten, de ce liderii de sindicat sunt plătiți deși nu țin ore? Nu ar trebui plătiți din cotizații?

  6. Ne aducem aminte câți elevi eram in clase dar uitam ca eram educați cu rusine și respect pt profesori, și in general pt orice om mai in vârsta.Acum copii nu asculta nici de părinți ,fumează,consuma alcool și alte substanțe , vorbesc foarte vulgarsiitermina tehnologia și moda.Cei 7 ani nu-i mai au ,au sărit peste ei ,uniformă numai mult dezbraci decât îmbrăcați dar cu glugă pe cap sa nu se evapore inteligenta .Acum auzim de profesori scuipați ,bătuți, umiliți de odraslele noastre .HAI SĂI EDUCAM FRUMOS SA NU-I MAI SUFLAM IN FUND PE COPII SA NE PUPEM MÂNDRI IN SCOP BUN NU CU GOLANII.

  7. SA VA FIE RUSINE !
    Poate multi dintre voi ati uitat cati elevi erau candva in clase… Dar, pe vremuri profesorii aveau demnitate si coloana vertebrala. Nu va convine, mergeti la prasit cu ziua ! Ca de altceva nu cred ca mai sunteti buni. 3/4 dintre voi sunteti absolventi de universitati private, adica de un mare r.a.h.a.t . Si daca voua va place sa va scaldati in propria mocirla, lasati-ne copiii in pace.
    N-am vazut macar un parinte sa fie solidar cu voi ! Unul !
    Stiti cumva ca si anul acesta vor fi examene? Cine sunteti voi ca sa va bateti joc? RUSINE ,RUSINE, RUSINE !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button

Adblock Detected

Pentru a putea continua sa citesti stirile VremeaNoua, te rugam sa dezactivezi AdBlockerul. Acest lucru ne va ajuta ca pe viitor sa micsoram numarul de anunturi ce deranjeaza la navigarea paginii. Multumim!