VIDEO | Cum a arătat prima zi de școală în Vaslui: chiar dacă nu au mai fost festivități, atmosfera a fost de bucurie. Unii primari, prezenți în școli
DESCHIDERE… Clopoțelul a sunat astăzi pentru peste 50.000 de elevi și preșcolari din județul Vaslui. Deși atipic prin prisma protestului profesorilor, începutul de an școlar nu a fost cu mult diferit față de cel de anul trecut: curțile unităților de învătământ s-au umplut cu elevi mai mari sau mai mici, cu ghiozdane în spate și buchete de flori în mână, iar atmosfera generală a fost de bucurie. Dascălii și-au așteptat elevii în sălile de clasă, acolo unde le-au transmis că se află în protest față de măsurile luate de Guvernul Bolojan și au discutat despre ceea ce urmează să se întâmple în următoarea perioadă, despre incertitudini și nemulțumiri.
Ce au lipsit au fost careul făcut pe terenul de sport, slujbele ținute de preoți și discursurile politicienilor. În unele localități însă primarii au fost prezenți în școli. La Vaslui, spre exemplu, primarul Lucian Braniște a mers la Liceul “Ștefan Procopiu” pentru a se asigura că totul este în regulă cu clasele relocate de la Școala Gimnazială “Elena Cuza” (unitate de învățământ aflată în reabilitate). “Sălile de clasă sunt aranjate ok. Suntem mai aproape de Liceul “Ștefan Procopiu”, îl vom aduce noi pe copil la școală, dar am înțeles că s-a pus la dispoziție și un mijloc de transport”, a declarat mama unuia dintre elevii de la Școala “Elena Cuza”. Elevii vor fi transportați în fiecare zi cu două microbuze, care vor opri în două stații, una pe Traian, iar cealaltă în fața clinicii Recumed. Aceștia vor fi însoțiți de un cadru didactic.
Unii părinți, nemulțumiți de modul în care s-a organizat deschiderea de an școlar: “au chemat degeaba copiii la școală dimineața”
Părinții s-au împărțit în două categorii: unii au înțeles demersul profesorilor, iar alții l-au criticat și s-au arătat deranjați de faptul că elevii au fost chemați “degeaba” la școală. “Rușine dascălilor pentru prima zi de școală. Doresc aceeași tristețe copiilor voștri, așa cum a avut-o copilul meu astăzi”, a scris pe un grup de Facebook un bărbat din Bârlad. “Rușine! Au chemat copiii la școală dimineața degeaba, doar ca să le zica să vină mai târziu în clasă. Acest lucru li se putea comunica pe grupul clasei. S-au dus copiii, alții nefiind din oraș și în două minute i-au expediat. Rușine Școala nr. 2 (Bârlad) și altor școli”, a scris pe Facebook un alt părinte. „Copiii care au început clasa pregătitoare sau clasa I trebuiau să aibă parte de o festivitate așa cum se obișnuiește: copiii să facă careul pe terenul de sport, iar directorii să le țină un discurs și să anunțe ce învățătoare are fiecare clasă. Prima zi de școală nu se uită, e păcat că au fost privați de o astfel de amintire”, a declarat un alt părinte.
În unele școli, însă, s-au organizat festivități pentru cei mici, ce-i drept mai restrânse și mai puțin fastuoase. În Lipovăț, spre exemplu, copiii s-au adunat în curtea școlii, acolo unde au fost întâmpinați de învățătoare cu ecusoane ce anunțau protestul, directori și primarul comunei.
Președintele U. S. “Didactica” Vaslui: “mi-aș fi dorit să fim mai mulți în stradă, pentru că astăzi ar fi trebuit să predăm o lecție a demnității”
La ora 12:00, o parte dintre cadrele didactice din Vaslui s-au adunat în Piața Civică, pentru a participa protest. “Dragi colegi, nu vă ascund că mi-aș fi dorit să fim mai mulți în stradă, pentru că astăzi ar fi trebuit să predăm o lecție a demnității, pentru că majorarea normei didactice duce la devalorizarea muncii noastre. Cu alte cuvinte, astăzi valorăm mai puțin decât ieri, în opinia politicienilor. Batjocura aceasta nu ar fi trebuit să aibă loc. Acești politicieni își bat joc de sistemul de învățământ. Domnule prim-ministru, domnule ministru al Educației, ați mințit și mințiți în continuare. Ieșiți în spațiul public și spuneți că România o duce greu, dar în realitate știți foarte bine că mascați toate cifrele și că induceți în erorare. Nimeni nu vă poate crede că România o duce din punct de vedere economic chiar atât de greu, deoarece contractele oneroase pe care dumneavoastră le faceți cu diverse ocazii sunt suficienți bani, dar pentru noi nu mai există”, a transmis președintele Uniunii Sindicale “Didactica” Vaslui, prof. Sorin Țiplea.
De ce nu au facut greva in 2020? Din martie si pana in iunie (vreo trei luni si ceva) nu s-au facut ore aproape deloc. Toti profesorii trimiteau pe whatsapp titlul lectiei si elevii trebuiau sa citeasca lectia. Unii nici atat nu faceau. Pur si simplu erau in vacanta. Dar toti erau platiti pe stat degeaba. Chiar daca era pandemie, societatea nu a stat pe loc. Dar scoala a stat. Statul v-a platit destul pentru nemunca, acum a venit timpul sa mai si munciti. Mai ales ca acum doi ani s-au marit bine de tot salariile.
Va bateți gură degeaba. Pierdere de timp. Mergeți la școală. Nu aveți ce face nu vă ajung banii, plecați si voi prin Italia, Germania, etc, la cules de struguri, corcodușe, sparanghel, cătină, porumb, ca se câștigă chiar mai bine ca la școală. Păi de ce sa stai degeaba la școală, că mori de foame. Spor la sporuri tăiate.
Tiplea si-ar fi dorit mai multi profesori in strada. Mai golane, profesorii seriosi s-au dus la ore, nu au umblat pe coclauri. Esti asa de prost incat nu intelegi ca anul scolar a inceput si nu se mai schimba nimic. Obisnuieste-te cu munca mai multa si mai serioasa, cu elevi mult mai putini in clasa fata de anii 2000. In toate interviurile de la tv nici un participant la mitinguri nu stie de ce participa. Pentru ca nici voi, liderii de sindicat, nu ati stiut niciodata sa protestati pentru dezvoltarea invatamantului romanesc. Ati protestat doar pentru marirea salariilor. Atat stiti. Cand ati protestat pentru eliminarea numirilor politice in inspectorate si la conducerea scolilor, pentru intrarea in legalitate a celor care fac meditatii fara sa plateasca taxe, pentru inscrierea elevilor doar in scolile de circumscriptie, pentru reducerea cheltuielilor inutile, pentru eliminarea din sistem a multor profesori care nu isi fac datoria, pentru eliminarea birocratiei, pentru decongestionarea programelor?
Cu cine se cearta prostii ăștia?
Silviu PREDOIU, președinte PLAN România, fost candidat la președinție:
07.09.2025
„Luni începe școala. În mod normal, ar trebui să fie o zi a speranței, a începuturilor frumoase, a emoțiilor curate. În schimb, va fi o zi a protestelor și a boicotului. Profesorii, elevii și studenții nu mai au motive să sărbătorească, ci doar să se revolte împotriva unor măsuri de austeritate gândite în ședințe de cincisprezece minute, dar cu efecte care vor marca cel puțin cincisprezece ani din viitorul nostru.
Nu este prima oară când guvernul tratează educația hei-rupist, căutând să mai taie ceva pentru iluzorii câștiguri financiare, dar parcă niciodată cinismul nu a fost atât de evident. Bursele de merit făcute harcea-parcea (doar promovăm meritocrația, nu?), cele mai mari burse acordate mamelor minore (transmițând astfel un mesaj confuz), s-a renunțat la extinderea programului ”masa caldă”, una din măsurile care putea să facă diferența atunci când vorbim de flagelul abandonului școlar, etc. Confruntați cu reducerea drastică a numărului de burse, studenților li se recomandă, cinic, chiar de către ministrul David, să-și ia o jumătate de normă, dar în același timp să participe la cursuri, seminare și laboratoare, cele mai multe cu prezență obligatorie și fără de care nu pot intra în examene. De facilități fiscale acordate studenților care muncesc nici nu are rost să mai vorbim. Profesorilor li se mărește norma didactică, școlile se comasează, iar numărul de elevi pe clasă crește – exact într-o țară unde testele PISA ne plasează pe primele locuri din Europa, dar nu la performanță ci la analfabetism funcțional. Și toate astea în timp ce nu contenesc să vorbească despre educația centrată pe elev, despre atractivitatea carierei didactice, despre importanța strategică a educației.
Bugetul educației (la fel ca cel al sănătății și cel al securitățiinaționale) este tratat drept o simplă „cheltuială” ce poate fi tăiată la prima rectificare, nu ca o investiție strategică în viitorul națiunii. Austeritatea de astăzi este factura uriașă pe care o vor plăti mâine copiii care luni vor intra școli. Toate aceste decizii vin din mințile unor politicieni care, dacă ar fi să judecăm după CV-urile doldora de facultăți, cursuri universitare și postuniversitare, prin țară și străinătate, ar trebui să fie niște vizionari. Doar că privind la rezultate, am convingerea că n-au prea călcat prin școli. Sau, dacă au făcut-o, au trecut pe acolo doar ca să-și ridice diplomele cumpărate. Și, ca să completăm tabloul ironic, aceste măsuri sunt implementate în mandatul unui ministru cu reputație academică construită pe studiul psihologiei poporului român. Dacă asta este contribuția sa practică, îmi permit să întreb: chiar atât a înțeles din sufletul acestui popor?
Educația este, de ani de zile, într-o suferință profundă. Rezultatele evaluărilor vorbesc singure: aproape jumătate dintre copiii României sunt analfabeți funcțional, universitățile noastre cad vertiginos în clasamentele mondiale, legislația se schimbă după cum bate vântul politic, iar școlile devin teren de luptă pentru ambițiile unor miniștri trecători. În loc să corectăm aceste probleme, decidenții se preocupă doar de statistici bugetare pe termen scurt, sacrificând șansa unei reforme reale. Experiența „României educate” ne-a arătat deja cât de ușor se transformă o viziune presupus ambițioasă în broșuri lucioase și promisiuni goale.
Orice reformă serioasă ar trebui să înceapă cu o întrebare fundamentală: cum vrem să arate România în 15-20 de ani? Apoi, în funcție de răspuns, să decidem cum trebuie să arate românul educat care va construi acea Românie. Ce abilități, valori și cunoștințe trebuie să aibă pentru a ridica o țară modernă, respectată și competitivă? De aici ar trebui să derivăm profilul absolvenților, cariera profesorilor, programele școlare, strategiile de finanțare. Fără această proiecție, tot ce facem este improvizație. Astăzi schimbăm legea peste noapte, iar mâine plătim consecințele cu o (nouă) generație pierdută. De aceea, în ultimii 15 ani, am ajuns la peste 120 de modificări și completări la legea educației naționale, pentru că politicienii pe care i-am ales până acum nu știu să construiască ci doar să cârpească.
Educația ar trebui să fie primul mecanism de egalizare socială. În prezent, însă, ea produce inegalitate: copiii din mediul rural sau din familii vulnerabile pornesc în viață cu șanse infinit mai mici decât cei din orașele mari, profesorii buni fug din școli lăsate fără sprijin, iar finanțarea este dezechilibrată și arbitrară. Școala poate deveni un motor al emancipării doar dacă are finanțare echitabilă, așteptări ridicate pentru toți elevii și profesori de calitate în fiecare localitate, nu doar în centrele mari.
Atunci când îți faci strategia pentru educație pe fugă, când o bătaie pe umăr din partea Ursulei von der Leyen contează mai mult decât protestele a zeci-sute de mii de profesori, elevi și părinți, plătesc generații întregi. Dacă nu începem acum să construim o viziune reală, pe termen lung, vom ajunge peste zece ani să discutăm nu despre cum creștem, ci despre cum supraviețuim ca națiune. Poate că înțelegerea psihologiei poporului român ar trebui să înceapă cu respectarea inteligenței și a memoriei sale, nu cu măsuri care îl reduc la o simplă cifră într-un tabel de la Ministerul de Finanțe.
P.S. Voi cum vă imaginați „românul educat” din 2035? Și ce fel de școală credeți că merită? V-a adresat această întrebare vreunul dintre cei pe care i-ați trimis în Parlament?”
Foarte bine punctat!
Profesorii au ieșit în stradă pentruca li s-a mărit norma de lucru cu 2 ore săptămânal, ca li s-a micșorat suma tichetelor de vacanta și pentruca li s-a luar norma de hrană. Din punctul meu de vedere e normal; profesorii nu sunt .ilitari ,deci norma de hrană nu are ce cauta la ei, tichetele de vacanta au fost și sunt mita electorală iar 2 ore în plus pe săptămână sunt bine venite în situația în care numărul copiilor care iau bacalaureatul este foarte mic. În Școlile unde 25% din elevi nu iau capacitatea sau bacalaureatul profesorii at trebui testați și cei ce nu iau nota de cel puțin 8 ar trebui dați afară din învățământ.
Corect
Îmi doresc ca profesorii, învățătorii , educatorii să câștige mai mult. De asemenea, îmi doresc la toată lumea să câștige mai mult. Dar stau și mă gândesc dacă acei profesori ai școlilor și liceelor in care rata de promovabilitate este redus trebuie să câștige mai mult?,Sunt licee unde niciun elev nu ia bacalaureatul. Trebuie salarii mai mari? Profesorii care condiționează actul educativ de meditațiile date în privat. Trebuie mărite salariile? Cate ore de munca prestează un profesor? Veți spune că trebuie x ore de pregătire. De acord, dar după y ani de profesorat ce mai pregătești? Sunt de acord cu măriri de salariu dar sa vezi că aceștia se pregătesc, că fac orele interesante, atractive. Că încurajează munca in echipă, studiul individual. Stăm ancorați in programe stricte. Daca actul educațional se schimbă prin alocarea a 5, 10 lei in plus la salariu, faceți greva dragilor! Actul educațional trebuie sa fie o sinergie între profesor, elev și părinte. Părintelui nu ia crescut salariu, dar dă copilul la școală. Poate că nu are cu ce să-l incalte, să-l îmbrace. Nu are 5, 6, 7,8 sau 9 mii de lei salariu. Câți dintre părinții elevilor din clasa câștigă mai mult decât profesorii? Puțini!