Iosif Aliodor TIMOFTICIUC
Ceea ce este mai putin cunoscut este cã rosiile crude nu reprezintã cea mai bunã sursã de licopen biodisponibil. Prin gãtire, fie cã este vorba despre fierbere, prepararea unui sos sau chiar a unei supe, structura celulelor vegetale se modificã, iar licopenul devine mult mai usor de absorbit de cãtre organism. Asadar, nu e suficient sã mãnânci o salatã cu rosii crude. Cel mai bine, ca sã profiti de beneficiile acestui pigment, sucul sau sosul de rosii gãtit este mult mai eficient. Aceasta este si una dintre explicatiile pentru care dieta mediteraneanã, bogatã în preparate cu rosii gãtite, este asociatã cu o incidentã mai micã a bolilor cardiovasculare si a anumitor tipuri de cancer.
Ce trebuie sã stim despre sucul de rosii din comert?
Pe rafturile supermarketurilor, gãsim o multime de variante de sucuri si paste de rosii, dar putini stiu sã citeascã eticheta în mod critic. De foarte multe ori, aceste produse contin amidon, folosit ca agent de îngrosare. Amidonul nu distruge licopenul (asa cum arãta în acel videoclip), însã este un „truc” prin care producãtorii folosesc mai multã apã si mai putinã materie primã, fiindcã amidonul absoarbe multã apã. Rezultatul? Un suc mai gros, dar cu o cantitate redusã de suc de rosii si implicit de licopen, deci cu beneficii mai mici pentru sãnãtate. Din acest motiv, cel mai bun suc de rosii rãmâne cel preparat în casã, din rosii bine coapte si fierte, fãrã adaosuri inutile. El nu este doar un aliment, ci se transformã într-un veritabil „medicament rosu”, un aliat natural în protectia celularã.
Spanacul, aliat cu douã fete
Un alt exemplu spectaculos este spanacul. Faimos pentru continutul sãu ridicat de fier, vitamine si fibre, spanacul are si o laturã ascunsã: oxalatii. Acesti compusi se pot combina cu calciul din organism si, odatã ajunsi în rinichi, pot forma pietre dureroase. Asadar, un aliment aparent sãnãtos poate deveni un factor de risc pentru sãnãtate dacã nu este consumat în mod corect. Dar solutia este simplã si cunoscutã încã din bucãtãriile bunicilor noastre: prepararea spanacului cu lapte. Calciul din lapte se leagã direct de oxalati la nivel digestiv, neutralizându-i si împiedicând astfel formarea calculilor renali. Acesta este un exemplu, ca multe altele, despre cum traditiile culinare se bazau adesea pe observatii practice care astãzi primesc o confirmare stiintificã.
Exemple din alte alimente, cum ar fi morcovii, usturoiul, broccoli sau ceapa
Rosiile si spanacul nu sunt singurele cazuri în care gãtitul schimbã complet valoarea nutritivã a alimentelor. Morcovii, de exemplu, devin surse mult mai bune de beta-caroten atunci când sunt gãtiti, deoarece cãldura elibereazã acest compus, precursor al vitaminei A. Usturoiul, zdrobit si lãsat câteva minute înainte de a fi gãtit, elibereazã alicina, un compus cu efect antibacterian si cardioprotector. Broccoli, dacã este gãtit prea mult, îsi pierde mare parte din sulforafan, dar dacã este doar aburit pentru câteva minute, îsi pãstreazã acest compus care sprijinã detoxifierea celularã. Ceapa, la rândul ei, atunci când este cãlitã usor, îsi elibereazã quercetina, un antioxidant cu rol antiinflamator.
Bucãtãria, o farmacie la îndemâna tuturor
MICI SECRETE… Aceste exemple aratã clar cã nu doar ingredientele conteazã, ci si tehnica de gãtire. Aburirea, fierberea scurtã, sotarea rapidã sau combinarea inteligentã a alimentelor pot transforma mesele noastre zilnice în adevãrate tratamente naturale. Nu este o întâmplare cã Hipocrate, pãrintele medicinei, spunea: „Fã ca hrana ta sã fie medicamentul tãu si medicamentul tãu sã fie hrana ta.” Aceastã idee, desi veche de mii de ani, este mai actualã ca oricând. Într-o lume în care alimentele ultraprocesate dominã piata, întoarcerea la gãtitul traditional si la retetele simple poate fi cheia pentru o viatã mai sãnãtoasã. Pentru a valorifica la maximum puterea ascunsã a alimentelor, existã câteva reguli simple. Alege rosii bine coapte si preparã singur sucul sau sosul de rosii si consumã-le constant. Combinã spanacul cu lactate pentru a neutraliza oxalatii si a reduce riscul formãrii pietrelor la rinichi. Foloseste metode de gãtire blânde, precum aburirea, pentru a pãstra vitaminele sensibile din legume. Adaugã o sursã de grãsime sãnãtoasã, cum ar fi uleiul de mãsline, atunci când gãtesti morcovi sau rosii, pentru cã licopenul si beta-carotenul se absorb mai bine în prezenta grãsimilor. Și, nu în ultimul rând, pãstreazã traditiile culinare, ele ascund adesea întelepciune transmisã din generatie în generatie, pe care stiinta modernã o confirmã abia acum.
Modul în care gãtesti alimentele, le poate transforma în medicamente naturale
ÎNVÃTÃTURI… Uneori, diferenta dintre un aliment banal si un „medicament natural” stã doar în modul în care îl gãtim. Un pahar de suc de rosii preparat în casã si un spanac cu lapte nu sunt doar o simplã mâncare, ci sunt adevãrate retete de sãnãtate, confirmate de cercetãrile moderne. Data viitoare când intri în bucãtãrie, gândeste-te cã fiecare ingredient are un potential ascuns, iar modul în care îl tratezi poate transforma prânzul sau cina într-o dozã de protectie naturalã pentru organism.
Citeste mai mult (surse stiintifice): https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11860085/
https://www.mdpi.com/2304-8158/14/12/2037
