Ministrul Cseke a inaugurat azi la Murgeni o cresã nouã, dar comunitatea romã nu este interesatã: „Noi nu ne dãm copiii la… crestere!”
Ministrul Cseke a fost mândru sã îsi punã pecetea pe cea de-a 31-a cresã din programul „Sfânta Ana”. A lãudat munca constructorului, o companie din Bucuresti, însã cel mai mult i-au plãcut culorile în care era zugrãvitã cresa, dar mai ales culorile parchetului folosit în interior. Acesta a vizitat clãdirea pas cu pas si a mers în toate încãperile principale, cunoscând proiectul ca pe buzunarele sale. I-a luat prin surprindere chiar si pe constructori, acestia neasteptându-se ca ministrul sã meargã chiar si în spãlãtorie, de pildã, unde lucrurile nu erau chiar puse la punct pânã la ultimul detaliu. O nouã creșã cu program prelungit a fost inauguratã, marti, la Murgeni, de Ministrul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Administratiei, Cseke Attila. Aceasta a fost construitã în cadrul programului guvernamental „Sfânta Ana”. „Este un program conceput în anul 2021 si a fost gândit ca un rãspuns la una dintre cele mai importante probleme ale României, problema demograficã. În 2019, în România s-au nãscut 215.000 copii, anul trecut, în 2024, acest numãr a coborât sub 150.000. Problema demograficã este,din pãcate, prezentã în România, si atunci, statul român, prin Ministerul Dezvoltãrii, a venit cu acest program de constructii crese, program guvernamental, finantat din fonduri europene sau din bugetul de stat. Initial, acest program a pornit pe finantare nationalã, iar în momentul când a apãrut oportunitatea finantãrii prin Programul National de Redresare si Rezilientã (PNRR), o parte din proiecte au fost trasferate pe acest program, cum este si cazul cresei din orasul Murgeni”, a spus ministrul Cseke
La cresa din Murgeni vor lucra 18 persoane, salariile vor fi bugetate direct de la Bucuresti
Cseke a msi spus cã cele 18 posturi care sunt disponibile acum pentru angajãri la creșã sunt bugetate de la Bucuresti si angajarile se pot face acum, chiar dacã posturile sunt blocate: „În cadrul acestui Program de construire crese „Sfânta Ana” avem 241 de obiective de investitii în toatã tara, din care 32 sunt finalizate, 130 sunt în executie si restul sunt sunt în proiectare, cu contract de executie. În ceea ce priveste judetul Vaslui, cresa de la Murgeni este a doua finalizatã dupã cea din Husi, care are 110 locuri, aceasta în care ne aflãm azi fiind proiectatã pentru un numãr minim de 40 de locuri. Mai trebuie precizat cã acest program guvernamental de construire crese „Sfânta Ana” face parte dintr-o abordare mai complexã a statului român, în sensul în care aceastã abordare stã pe trei picioare: construirea de crese, finantarea cheltuielilor de functionare a acestor crese, si Ordonanta 21 din acest an, care spune cã, prin exceptie de la sistemul pe care îl avem, pentru programul de crese se alocã obligatoriu posturile necesare. Pentru aceastã cresã, pot fi alocate 18 posturi. Asadar, avem constructia suportatã de statul român, avem functionarea suportatã de statul român si avem posturile asigurate de cãtre guvern. Toate dotãrile acestei grãdinite sunt la cele mai înalte standarde, inclusiv bucãtãria si spãlãtoria, de aceea cred cã este un program reusit. Pânã anul viitor, în august, dorim sã predãm 110 astfel de cresã în toatã tara. Acest program guvernamental de construire crese pe proiecte tip, de trei feluri: crese de minim 40 de locuri, de minim 70 de locuri si de minim 110 locuri, ceea ce înseamnã cã aceste crese aratã la fel si în Murgeni, si în Oradea, si în Drobeta Turnu Severin”. ”
În judet, douã crese s-au inaugurat, la Murgeni si Husi, si mai urmeazã încã patru.
Ministru a spus cã în judet dupã Murgeni se vor mai termina încã patru crese: „Am crezut de cuviintã cã guvernul trebuie sã facã un asemenea program, existând si posibilitatea sã acordãm fondurile primãriilor, ca acestea sã se ocupe de aceste obiective. Eu cred însã cã abordarea corectã este ca statul sã se implice si sã facã peste tot unde este astfel de crese. Azi vom mai preda o cresã mare, în judetul Neamt, urmeazã apoi Zãrnesti, Botosani, Caracal si Pitesti. În judetul Vaslui sunt sase astfel de crese în executie, în diverse stadii, dintre care patru sunt pe finantare europeanã, iar douã pe buget de stat. Asta înseamnã cã în momentul în care toate cele sase obiective vor fi finalizate, judetul Vaslui va avea minim 340 de locuri în crese pentru copilasi. Eu le urez localnicilor din Murgeni sã se bucure de aceastã cresã, care din ce am înteles este prima din acest oras”.
Trifan l-a periat pe ministrul Cseke, spunând cã programul sãu cu cresele e cel mai complet proiect al României, dupã care a cerut sã aibã cu acesta o discutie privatã
Ciprian Trifan, presedintele CJ Vaslui, a fost prezent la inaugurare. A tinut sã fie prezent fiindcã a avut o discutie privatã cu ministrul dupã conferintã. Ce au discutat cei doi, a fost top secret, dar iatã ce a spus Trifan despre eveniment: „Consider cã acest program de construire crese este cel mai complet proiect din tara noastrã, pentru cã este lucrat si pe orizontalã si pe verticalã. Azi ne aflãm în orasul Murgeni, unde chiar este nevoie de o astfel de cresã. Multumesc domnului ministru, multumesc si constructorului. Urmeazã ca noi, Consiliul Judetean Vaslui, împreunã cu Primãria Murgeni sã ne ocupãm de tot ceea ce înseamnã utilitãti, astfel încât acest edificiu sã functioneze la cel mai înalt nivel. Realizarea acestui obiectiv de investitii este un pas înainte pentru ca generatia care urmeazã sã se ridice la un alt standard”.
Cseke, despre planul de austeritate coordonat de ministerul sãu
La conferinta de presã, Cseke Attila a vorbit si despre reorganizarea institutiilor publice, suspuse mãsurilor de austeritate, însã, în stilul cunoscut al UDMR-ului, de pacifist, acesta nu a spus mare lucru. Doar cã „vom face… dar vom lãsa si autonomie localã. Si nu vã putem spune dacã dãm afarã efectiv 20% din personal, pentru cã mai urmeazã o sedintã de coalitie, unde se vor bate în cuie aceste detalii”. Politicienii nostri ar trebui sã învete de la UDMR modul elegant prin care ies din discutii sensibile, fãrã ca partidul lor sã fie afectat de mãsurile luate de Guvern, desi fac parte din acesta, ocupând chiar pozitii-cheie.
Romii din Murgeni nu vor sã îsi dea copiii la cresã. Sunt chiar revoltati pe primar, cã au construit „asa ceva” în oras: „Noi vrem spital, nu crestere (n.r. crese)1″
CONTRAST…Comunitatea romã din Murgeni nici nu vrea sã audã de cresã. Nu vãd cu ochi buni aceastã institutie, o confundã cu Protectia Copilului si cred cã mersul copiilor la cresã este egal cu acela de a-i scoate din familii. „Nu vrem crestere (cresã, n..r). Ce sã facã copiii nostri acolo? Îi crestem noi în legea noastrã, ce, nu mai are primãria bani si acum vrea sã ia bani pe crestere?”, au comentat romii din oras. Altii au spus cã vor spital, în loc de cresã, iar cel mai simpatic a fost un frate al consilierului local Sabay, care, întrebat ce ar fi vrut el sã se construiasã la Murgeni, în loc de cresã, acesta a sustinut cã ar vrea un loc unde copiii sã vinã sã mãnânce la prânz si sã li se facã atunci putinã educatie. Explicându-i-se cã tocmai cu asta se ocupã o cresã, acesta s-a rãzgândit si a spus cã ar vrea un spital.
Vocea etniei rome din Murgeni
„De ce sã dau copiii mei la cresã? eu nu pot sã-i cresc? Nu suntem de acord sã-i dãm la crestere (n.r. cresã). Noi nu suntem pãrinti? De ce sã nu-i crestem noi? Mergeti si luati copii din alte pãrti si aduceti-i aici, de la Bârlad, de la Simila. Eu am opt copii”, a spus o femeie de 39 ani, care-si spune numele Lugoi
„Noi romii, avem câte sapte, opt, zece copii. Si noi nu ne dãm copiii la crestere (n.r. cresã). Noi îi ducem la scoalã, îi ducem la altceva, dar nu la crestere. Acolo nici un rom nu-si dã copiii. Chiar dacã are 10 sau 15 copii. Prioritar la Murgeni nu e cresa. Români nu mai sunt, cã au plecat. Acolo trebuia sã se facã pentru copii un loc pentru masã, pentru educatie (sic!, reporterul i-a spus cã asta înseamnã cresã, însã interlocutorul nostru o tinea pe a lui: nu vrem crestere). Cresterea, pentru noi, înseamnã despãrtirea de copii. Primarul nostru face ce vrea. El e adevãratul bulibasa al nostru, nu Tãnase (n.r. numele bulibasei din Murgeni). Dacã cineva îndrãzneste sã vorbeascã, le taie socialul. De asta si dvs. gãsiti greu mãmici rome care vor sã vorbeascã cu dvs.”, a spus Constantin Andreiescu de 46 de ani, zis Gain.
