Autoritãtile germane intervin la Vutcani. Comisia germanã de îngrijire a mormintelor de rãzboi a fost la Posta Elan

DESCOPERIRE MACABRÃ…La Posta Elan, comuna Vutcani (judetul Vaslui), o delegatie a Comisiei Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Rãzboi a efectuat marti o vizitã de lucru. Reprezentantii germani au evaluat starea gropii comune recent redescoperitã si au discutat despre mãsurile întreprinse pânã acum si planurile de viitor. La fata locului, s-a constatat un peisaj dezolant, banda întinsã de politie care ar fi trebuit sã restrictioneze accesul în locatie fusese ruptã si aruncatã la marginea gropii, oase la suprafatã si schelete umane în peretii lutãriei. Astfel, situl continuã sã fie afectat de lucrãri neautorizate, chiar dacã în toamna anului trecut oamenii legii identificaserã deja caracterul sãu de cimitir militar.

În luna noiembrie 2022, autoritãtile au fost alertate în urma descoperirii a trei schelete umane la marginea satului Posta Elan. La fata locului a intervenit atunci politia, care a ridicat mai multe schelete si le-a trimis spre expertizare criminalisticã. Toate indiciile sugerau cã era vorba despre o groapã comunã a soldatilor germani, fapt cunoscut de cãtre localnici, iar documentele istorice atestã cã în acea perioadã, în august 1944, luptele din zonã au lãsat sute de militari germani cãzuti la datorie pe câmpuri. Cu toate acestea, institutiile statului nu au intervenit în timp util, excavatoarele si-au continuat lucrãrile, justificând cã era nevoie de pãmântul de umpluturã pretios pentru proiectele în curs.

Bãtãlia de la Vutcani (28–30 august 1944)

Evenimentul tragic de la Posta Elan are rãdãcini în celebrele lupte purtate la finalul campaniei sovietice din august 1944. În acea perioadã, armata germanã, încercuitã de trupele sovietice, încerca sã se retragã de pe teritoriul Moldovei. Corpul de Armatã IV german, sub comanda generalului Friedrich Mieth, încerca disperat sã se refugieze spre vest, mentinând un cap de pod la est de Husi pentru a oferi o cale de salvare pentru Armata a 6-a germanã. În dimineata de 27 august, corpul Mieth, în jur de 15.000 de soldati, si-a unit fortele cu elemente rãmase ale trupelor din Basarabia. Retragerea pe drumurile principale era imposibilã, deoarece sovieticii ocupaserã deja principalele noduri de comunicatie. Drept urmare, trupele germane au pornit spre sud, pe directia Cretesti-Șiscani-Hoceni, având ca obiectiv cucerirea satului Vutcani, de unde ar fi putut sã traverseze podul Doamnei (Chitcani) spre vest. În noaptea de 27 spre 28 august, luptele s-au declansat cu violentã. Armata germanã a lansat un atac concentrat în douã grupuri de actiune pentru a lua sovieticii prin surprindere. Din rapoartele germane rezultã cã satul Vutcani a fost initial cucerit, trupele mecanizate au avansat spre podul de la Chitcani, iar pentru o scurtã perioadã pãrea posibilã deschiderea cãii de retragere. Însã, pe 28 august, situatia s-a întors dramatic în favoarea sovieticilor. Sub arsita de varã si dupã zile întregi de lupte, marea majoritate a soldatilor germani erau extenuati. Documentele vremii consemneazã cã, în acea dupã-amiazã, trupele germane „au cãzut pradã somnului” în transee si grãdini, incapabile sã se mai apere de atacurile inamicului. Bãtrânii din Vutcani si satele învecinate povestesc cã, dupã bãtãliile crâncene de la sfârsitul lui august 1944, „mortii erau atât de multi cã nu aveai pe unde cãlca, ca bostanii pe câmp… Îi îngropau în gropi comune, îi cãrau în care cu boi, iar sângele se scurgea din urma carului…”.

Misiunea actualã a Volksbund si pasii urmãtori

Volksbund este o organizatie non-profit, însãrcinatã de guvernul Germaniei sã identifice, sã recupereze si sã îngrijeascã mormintele militarilor germani cãzuti în strãinãtate. Potrivit reprezentantilor acestui organism, misiunea lor în România este una în continuarea atributiilor oficiale: de la înfiintarea din 1919, Volksbund s-a ocupat cu cãutarea si înregistrarea necontenitã a mormintelor de rãzboi germane. În 1954, guvernul federal a oficializat aceastã sarcinã, solicitându-i oficial sã gãseascã osemintele soldatilor germani din strãinãtate, sã le îngroape si sã întretinã cimitirele corespunzãtoare. În cazul de la Vutcani, oficialii Volksbund au anuntat cã vor colabora cu autoritãtile române (în special cu Oficiul National pentru Cultul Eroilor) pentru autorizarea si coordonarea lucrãrilor arheologice. Etapele pregãtitoare includ documentarea sitului existent (identificare, mãsurãtori, fotografie), precum si obtinerea aprobãrilor legale pentru exhumarea scheletelor. Echipa germanã intentioneazã sã porneascã cât mai rapid operatiunea de sãpãturi, urmând ca osemintele sã fie relocate.

Volksbund intentioneazã sã inventarieze câti soldati germani au fost îngropati la Posta Elan

PLANURI…Scopul final este de a muta aceste rãmãsite în cimitirul german din Iasi (parte a Cimitirului „Eternitatea”), unde au fost înhumati deja mii de soldati germani din Al Doilea Rãzboi Mondial. Acest cimitir de la Iasi este cel mai mare din Moldova dedicat soldatilor germani: la sfârsitul rãzboiului, acolo fuseserã înhumati circa 3.850 de soldati germani. În plus, oficialii germani intentioneazã sã continue cercetarea istoricã si arhivisticã pentru a stabili câte persoane s-au aflat în groapa de la Posta Elan si care au fost unitãtile lor de provenientã. În aceastã etapã, ei vor consulta evidentele de rãzboi si documentele militare germane (în cooperare cu arhivele din România), dupã modelul acordului de colaborare german-român în materie de morminte de rãzboi.