Banca Nationalã a României onoreazã Vasluiul cu o monedã aniversarã, bãtutã în argint, în memoria marelui Tãnase. CJ-ul a celebrat cei 145 de la nasterea acestuia cu …„Hora din Strãbuni”

CINSTE…Marile figuri si personalitãti ale judetului Vaslui sunt comemorate cum trebuie de Banca Nationalã a României. În decurs de 2 ani, aceastã institutie a bãtut trei monede speciale care au legãturã cu judetul nostru, douã numai în ultimele trei luni. Pe 18 decembrie 2023 este lansatã moneda din aur cu tema „Diadema princiarã de la Bunesti-Averesti”, ca parte a seriei „Istoria aurului”. Aceastã monedã are o valoare nominalã de 10 lei si cântãreste 1,224 g de aur pur. A fost emisã într-un tiraj de 1.000 de bucãti si a avut un pret incredibil de mic, de numai 623 de lei fãrã TVA. Apoi, anul acesta, în luna iulie, BNR lanseazã altã monedã, de 6,452 g de aur, cu ocazia a 200 de ani de la nașterea Elenei Cuza, cu o valoare nominalã de 100 de lei, tot într-un tiraj de 1000 de bucãti, însã cu o valoare mare. Putea fi achizitionatã cu suma de 5.300 de lei. Astãzi, aceastã institutie lanseazã în circuit o monedã numismaticã de argint cu tema: 145 de ani de la nasterea lui Constantin Tãnase. Tirajul acestei monede care cântãreste 31, 103 g este de 5.000 de bucãti si are valoare nominalã de 10 lei. Aceasta costã 620 fãrã TVA, un pret de chilipir pentru colectionari, dar si cei care vor sã-si consolideze economiile în aur si argint. Consiliul Judetean a spus pas acestei ocazii aniversare. Fiind în anul de pauzã, Festivalul Tãnase va reveni la Vaslui, la anul. Poate ar fi momentul ca acest festival sã aibã frecventa anualã. Iatã o temã pentru cei de la Centrul Cultural Judetean Vaslui si pentru sefii de la judet.

Începând cu data de 13 octombrie 2025, Banca Nationalã a României lanseazã în circuitul numismatic o monedã din argint cu tema 145 de ani de la nasterea lui Constantin Tãnase. Caracteristicile monedei sunt urmãtoarele: este realizatã din metal de argint, are valoare nominalã de 10 lei, cu diametru de 37 mm, cu greutatea de 31,103 g. Aversul monedei prezintã o compozitie reprezentând un teatru de varã semicircular, un pergament pe care se regãsesc versuri ale lui George Ranetti, inscriptia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominalã „10 LEI”, stema României si anul de emisiune „2025″. Reversul monedei redã portretul, numele lui Constantin Tãnase si anii între care a trãit acesta , „1880″ si „1945″. Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent si sunt însotite de brosuri de prezentare si de certificate de autenticitate, redactate în limbile românã, englezã si francezã. Pe certificatele de autenticitate se gãsesc semnãturile guvernatorului BNR si casierului central. Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Pretul de vânzare pentru moneda din argint este 620,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv brosura de prezentare si certificatul de autenticitate. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizeazã prin sucursalele regionale Bucuresti, Cluj, Constanta, Dolj, Iasi si Timis ale Bãncii Nationale a României.

Ce reprezintã acel teatru în aer liber de pe aversul monedei, dar mai ales ce scrie pe papirusul încrustat pe argint?

Pe 23 martie 1919, marele actor de comedie nãscut la Vaslui pe 5 iulie 1880 a inaugurat pe strada Academei din capitalã, pe locul unde a functionat Grãdina de Varã „Amicii orbilor” , Teatrul de varã „Cãrãbus”. De atunci si pânã acum acesta functioneazã încontinuu. Acum se numeste Teatrul de revistã „Constantin Tãnase” si este situat pe Calea Victoriei, într-un imobil cunoscut si sub numele de Sala Savoy. Directorul teatrului este îndrãgitul actor Vasile Muraru. Teatrul de varã a fost proiectat de bunul prieten al lui Constantin Tãnase, arhitectul Van Seanen-Algi, care semãna cu un coleopter, adicã un cãrãbus în toatã regula. La inaugurare a fost multã lume bunã: actori, ziaristi si prieteni. S-a bãut vin negru si s-au ciocnit pahare de sampanie. Actorul Constantin Mãrculescu de la Tetrul National a desfãsurat ceremonios un pergament de pe care a citit versurile scrise cu acest prilej de cãtre poetul si avocatul din Mizil, George Ranetti:

„Se-întemeiazã Templul Comediei
Si-ar pune-ntâia piatrã a temeliei
Tãnase, care-i un vestit ghidus
Cu nasu-i lung, de-aici si pân’ la Husi,
Si Grigorescu, negru ca un tus…
De ce-l numisi tu Teatrul Cãrãbus,
O, nasule -arhitect care-l fãcusi?
Eu nu pricep – da-i treaba meserie
Iar eu-s doar gramaticul trepãdus
Ce-asterne azi pe luciul hârtiei
Mai alb ca florile de corcodus
O slovã ce-i menitã vesniciei.”

A urmat apoi ceremonialul introducerii „papirusului” într-o sticlã goalã de sampanie si îngroparea acestuia la temelia scenei. Tocmai acest moment este inscriptionat pe aversul monedei. Teatrul de varã sub forma unui cãrãbus si celebrul papirus cu primele cinci versuri din poezia lui Ranetti de mai sus.

Marele Tãnase a iesit din scenã ca un ghidus, cu un pendul mare legat de gât si cu o replicã rãmasã memorabilã: „El tic, eu tac!”

Legenda spune cã la Teatrul de revistã „Cãrãbus„, imediat dupã ocuparea României de trupele rusesti, actorul e recitat o poezie pe scenã:

Rãu era cu „der, die, das”
Da-i mai rãu cu „davai ceas”
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton
Davai ceas, davai mosie
Haraso, tovãrãsie„

Tovarãsii rusi, în special generalii cu pieptul plin de medalii, nu au avut organul calibrat sã simtã umorul artistului nostru si l-au tras deoparte, explicându-i cã tovarãsului Stalin nu i-ar plãcea sã audã cã la Bucuresti, poporul prieten ia în derâdere celebra pozã a soldatului rus care a pus steagul pe clãdirea Reichstagului din Berlin, cea care în realitate arãta un soldat rus cu mâna plinã ce ceasuri pânã la umãr, confiscate de la soldatii germani. A doua zi, Tãnase a venit îmbrãcat doar într-un palton si pe dedesubt gol puscã, cu un pendul mare legat de gât. Si a spus doar atât: „El tic, eu tac!” Si aceasta a fost ultima aparitie în public a marelui artist, iar moartea lui e si acum înconjuratã în mister.